A turbulent postmodern romance: Jeff Koons and Ilona Staller (Cicciolina)

What can contemporary sculpture and porn movies have in common? It can intensify the desire for freedom and the dissolution of customs. The show, the glitter and the money. Challenging the viewer already tired of the hustle and bustle of modern life. The meeting of two people who attract the public’s eyes created in the 90s, a short but intense love story but also of maximum eroticism, of course ended unhappily, like an expulsion from heaven (this by the way of the first series of works conceived by them, which it was called „Made in Heaven-1989).

In his choice, Jeff Koons is not a special case. Many well-known artists flirted with muses who practiced paid sex, among them: Édouard Manet, Egon Schiele, Pablo Picasso, Edvard Munch, Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent Van Gogh, Edgar Degas, Alberto Giacometti.

Who are they? They met in 1987, and the meeting seemed like a brilliant career move for both of them: she was 35, ready to crown her career as Italy’s most famous porn star. Koons was working on a Whitney Museum-sponsored project on the power of mass media, and his ideas included images of porn actors. I first saw a photo of  Ilona in Stern magazine in January 1988,” says Jeff Koons. „I thought she was a beautiful woman. I didn’t know who it was. She had on this knitted dress that was totally see-through.” A few months later, Koons saw her on the cover of a porn magazine. “And I realized that this is one of the greatest artists alive. She was able to present herself without guilt or shame. This put her in the Eternal Realm.”

O frământată romanţă postmodernă: Jeff Koons şi Ilona Staller (Cicciolina)

Ce poate avea în comun sculptura contemporană şi filmele porno? Poate intensa dorinţa de libertate şi dizolvarea cutumelor. Spectacolul, strălucirea şi banii. Provocarea spectatorului obosit deja de agitaţia vieţii moderne. Întâlnirea a două  persoane ce atrag ochii publicului a creat în anii ’90, o scurtă dar intensă poveste de dragoste dar şi de maxim erotism, bineinţeles terminată nefericit, ca o alungare din rai (asta apropo de prima serie de lucrări concepute de ei, care s-a numit “Made  in Heaven-1989).

În alegerea sa, Jeff Koons nu este un caz particular. Mulţi cunoscuţi artisti au cochetat cu muze ce profesau în domeniul sexului plătit, printre ei fiind : Édouard Manet, Egon Schiele, Pablo Picasso, Edvard Munch,  Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent Van Gogh, Edgar Degas, Alberto Giacometti.

Cine este el? Jeff Koons și-a făcut un nume producând artă pentru bogați – monumente păgâne reflectând banalitatea culturii de masă, precum căţeii  din oțel inoxidabil sau un Popeye gigant şi colorat, spectacol postmodern la scară largă. (Eli Broad, Dakis Joannou, Steven Cohen și familia regală a Qatarului sunt printre Colecționarii săi). Celebritatea lui  e mai greu de apreciat după substanţa culturală ci mai degrabă după sumele record obţinute din vânzări: în 2013, Jeff Koons a câștigat titlul de a avea cea mai scumpă artă vândută vreodată de la un artist în viață. Piesa sa, The Balloon Dog , a fost vândută la o licitație Christie’s pentru 58,4 milioane de dolari. El a doborât acest record din nou în 2019, vânzând o altă piesă cu tematică animală, Rabbit, pentru 91 de milioane de dolari. Sculptura era o figură din oțel inoxidabil de 3 metri înălțime,  pe care spectatorii o puteau folosi ca oglindă. A fost estimată să se vândă cu 50-70 de milioane de dolari, dar a ajuns la 80 de milioane de dolari în 10 minute de licitație. După ce au fost plătite taxele licitatorului, prețul final de vânzare a ajuns la 91.075.000 USD.

Koons a fost comparat cu celebrul  dadaist, Marcel Duchamp; scriitoarea  Annette Lin a analizat cele două stiluri, observând că ambele recontextualizează obiectele obișnuite metamorfozându-le plastic. Prin aceasta, ambii artiști pun spectatorilor întrebări importante despre sexualitate, clasă și consumerism. În ceea ce privește seria Made in Heaven, el a încurajat privitorii în  „a face față cu acceptarea de sine și cu sexualitatea în general”.

Cine este ea? Destinul său, a declarat ea pentru revista italiană L’Espresso, „a fost scris în stele. Am o relație foarte neobișnuită cu sexul de când eram copil. Eram curioasă, mi-a plăcut, m-a făcut să mă simt puternică.”

În adolescenţă lucrând la un hotel din Budapesta, ea a servit şi ca spion/damă de consumaţie pentru turiştii străini. Hărnicia ei la locul de muncă a ajutat-o să se mărite cu un agent de turism italian, mutându-se la Roma. Căsătoria s-a terminat rapid, dar cu aspectul ei exotic, Staller și-a găsit curând de lucru ca model de publicitate pentru mărcile italiene de top. Apoi, în 1973, buburuza maghiară, precoce din punct de vedere sexual, fost agent  Katicabogar (denumirea sa de cod, în maghiară însemnând buburuză), era deja in industria filmelor pentru adulţi. Ceea ce este uimitor este aerul particular din filmele sale hard, faciesul absent, lipsit de (aparentul) extaz tipic libidinal, păstrând un zâmbet discret şi indiferent-serafic. Astăzi, La Cicciolina descrie intrarea în filmul porno ca pe o carieră naturală și plăcută. „De când eram adolescentă mi-am dat seama că sunt atât de sexy încât fiecare bărbat și-a dorit imediat să mă posede: fără sentimente, doar din libido. Nu regret nimic.”

În 1987 a penetrat politica italiană într-un stil care ar părea astăzi o glumă. Ea a fost aleasă pentru prima dată în parlament în 1987, ca deputată pentru Partidul Radical Libertarian. În anii 1990, ea a fondat Partidul Iubirii și a candidat de mai multe ori pentru biroul local înainte de a fonda DNA în 2012. Contribuția ei cea mai memorabilă în politica internațională a fost oferta ei, înainte de începutul primului război din Golf, de a întreține relații sexuale cu Saddam Hussein, dacă acesta va returna ostaticii străini.

Cine sunt ei? S-au cunoscut în 1987, iar întâlnirea a părut o mișcare genială în carieră pentru amândoi: ea avea 35 de ani, gata să-și încununeze cariera ca cea mai celebră vedetă porno din Italia. Koons lucra la un  proiect sponsorizat de Muzeul Whitney despre puterea mass-mediei, ideile sale incluzând imagini cu actori porno. „Am văzut prima dată o fotografie a Ilonei în revista Stern din ianuarie 1988”, spune Jeff Koons. „M-am gândit că este o femeie frumoasă. Nu știam cine era. Avea pe această rochie tricotată, care era total transparentă.” Câteva luni mai târziu, Koons a văzut-o pe coperta unei reviste porno. „Și  mi-am dat seama că acesta este unul dintre cei mai mari artiști în viață. Ea a fost capabilă să se prezinte fără vină și fără rușine. Acest lucru a pus-o în Tărâmul Eternului.”

El i-a făcut o oferta de colaborare care a dus la apariţia cunoscutului “Made in Heaven”. Koons declara despre conceptual său imagistic:” îmi place mult pentru că îmi amintește de Michelangelo”. Şi aşa s-a nascut scandalul. Made in Heaven (1989) a fost o serie de fotografii explicite cu Jeff Koons și La Cicciolina făcând sex în decor elegant şi baroc.Imaginile au fost menit să imite aspectul luxos al picturilor în ulei. Cu toate acestea, realismul proiectului  a generat multe argumente despre unde să se tragă limita dintre pornografie și artă. Potrivit lui Jeff, nu a existat nicio linie. Dan Colen găsea ca “Made in Heaven este pur și simplu uimitor. A fost o lucrare fără granițe, fără granițe. Nu a existat nicio separare între viața artistului și opera sa. Ceea ce a făcut este dincolo de Duchamp, dincolo de Warhol, dincolo de readymade”.

Ştergând granițele dintre artă plastică și pornografie, Koons a contestat convențiile gustului artistic, încurajând publicul să ia propriile decizii cu privire la ceea ce este acceptabil. Perechea Koons-Staller a intrat in clubul scandalului  în 1991. Istoria artei este presărată cu scandaluri, atacuri la morală şi tribune violente ale criticii. Aceste reacții de respingere se aplică unor lucrări cum ar fi  tabloului de Balthus, Lecția de chitară (1934) cu un copil gol și o atmosferă neliniștită, dar și diversele fotografii ale lui Robert Mapplethorpe (nudurile sale masculine explicite) sau filmul “Baise-moi” de Virginie Despentes și Coralie Trinh Thi. Jeff Koons apare de mai multe ori în marile scandaluri ale istoriei artei, în special pentru expoziția sa de la Palatul Versailles.

Un exemplu este „Bourgeois Bust” în care Jeff Koons a explorat conceptul de dragoste în relație cu propria căsătorie. Reprezentat ca un bust din marmură, cuplul este reprezentat într-un stil tradițional baroc inspirat din sculptura antică. Cu părul ei împletit și șiragul de perle, Staller apare ca Venus, zeița greacă a iubirii. Declarând senzațional „am devenit Dumnezeu”, uniunea lor spirituală și fizică ridică aparent perechea pe un tărâm superior al existenței idealizate și al extazului.

Din păcate, căsătoria lui La Cicciolina și a lui Koons s-a încheiat prost. S-au despărțit în 1992 și au divorțat 6 ani mai târziu, după o lungă luptă pentru custodie. În 1994, fiul lui Koons, în vârstă de 18 luni, Ludwig, a fost dus de mama lui, Ilona Staller (Cicciolina) în Italia, încălcând o decizie judecătorească din New York. În ciuda unei bătălii juridice dure și îndelungate, Koons nu a reușit să-și recapete custodia fiului său, care a rămas la Roma.

Epilog

Ilona are 70 de ani şi trăieşte la Roma unde este activă pe reţelele sociale şi îşi încearcă norocul (fără mare succes) pe tărâmul politicii. Ea declara că “mi-aș fi dorit să fiu o soție care să fie căsătorită cu același bărbat 30 de ani, cu mulți copii și nepoți în jur. Dar totuşi sunt o femeie singură…Am făcut ceea ce am făcut și sunt fericită pentru asta. Dar toți bărbații din jurul meu au exploatat natura mea sexy pentru a mă duce în pat sau pentru a câștiga bani. De parcă libertinismul sexual presupunea inevitabil absența iubirii și a sensibilității. Sunt o persoană foarte romantică dar nimeni nu și-a dat seama niciodată…nu regret nimic – dar cred că nu am fost iubită niciodată.”

Jeff se bucură de o mare notorietate în arta contamporană, considerat de mulți drept moștenitorul demn al lui Andy Warhol. La  douăzeci de ani după ce a fost ocolit în mod spectaculos de lumea artei pentru „Made in Heaven”, este un artist suficient de bogat pentru a se recrea în studioul său. Acum are o familie respectabilă în stil american, cu soţia Justine şi 6 copii care locuiesc la o ferma în York, ţinutul natal a lui Jeff. Acolo unde concepe multe statui sub formă de oi colorate.

Surse: artnet news; tate; twitter, nationalgalleriesscotland; interviewmagazine.com; vanity fair; watsonnyc.com; wmagazine;  independent.ie; Chicago popular;  New York Magazine; artsy.net

Copyright secured by Digiprove © 2022All Rights Reserved