Motto:

When you ask a person to jump, their attention is mostly directed to the act of jumping, and the mask falls, so that the real person appears.

         Philippe Halsman

Philippe Halsman‘s Jump Book was first published in 1959 and included a delightful essay by Halsman on the new science of „Jumpology”. „When you ask a person to jump,” Halsman wrote, „his attention is largely directed to the act of jumping, and the mask falls away so that the real person appears.” The images are witty, energetic and unexpected.

For six years, in the 1950s, the ingenious artist photographer Halsman carried out a unique project, the portraiture of the personalities of the era while doing jumps. Grace Kelly, Marilyn Monroe, Edward Steichen, Audrey Hepburn, Robert Oppenheimer, John Steinbeck, Weegee, Aldous Huxley, Marc Chagall, Salvador Dalí, Brigitte Bardot and Groucho Marx, all took part in dancing sessions in front of the camera. It is a tribute to Halsman’s power of persuasion that the President of America, Richard Nixon or members of the British royal family, the Duke and Duchess of Windsor and other figures famous for their lack of photographic spontaneity or goodwill were persuaded to „answer” the challenge. We can see the truth in one hundred and seventy-five famous jumpers, including an almost unrecognizable Grace Kelly (balance ends where spontaneity begins), the Duke and Duchess of Windsor never more relaxed, Salvador Dali in a dreamlike space with flying cats, or Audrey Hepburn, elegant even in the air.

Philippe Halsman commented: „The urge of an ordinary person to learn our innermost secrets is called madness and it is despicable. When it’s done scientifically by someone with a proper college degree, it’s called psychology, and it’s admirable.” . A historical demonstration that there is a sublime „silliness” in Halsman’s images, which can make you smile regardless of the artistic conception. They provide irrefutable proof of Schiller’s claim that „all art is devoted to joy” (Roberta Smith, NY Times).

One of the most famous images signed by Halsman is the one entitled „Dali Atomicus” from 1948. Time magazine considers Dalí Atomicus one of the „100 most influential photographs ever taken”. For decades, the two artists collaborated at least once a year. Halsman’s daughter Irene described the relationship between the artists as non-competitive, as Dalí was not interested in taking photographs, nor was Halsman interested in painting. Philippe Halsman recalled that whenever he had a crazy idea, he often brought it up with Dalí, knowing it would be a subject to exploit. The title of the composition refers to the way in which protons and electrons were suspended in an atom by their constant repulsion, a topic of interest at the beginning of the atomic age. Real cats, buckets full of water and numerous assistants were used, all being worked in Halsman’s studio in New York.

Photographer Philippe Halsman (1906-1979) was born in Riga, Latvia. World War II forced Halsman to flee to New York in 1940, where he established himself as a highly sought-after portrait photographer, creating illustrations and covers for all major American magazines.

Artă dedicată bucuriei: Philippe Halsman’s Jump Book

Motto:

Când îi ceri unei persoane să sară, atenția îi este în mare parte îndreptată către actul de a sări, iar masca cade, astfel încât apare persoana reală

 Philippe Halsman

Jump Book a lui Philippe Halsman a fost publicată pentru prima dată în 1959 și includea un eseu încântător al lui Halsman despre noua știință a „Jumpologiei”. „Când îi ceri unei persoane să sară”, a scris Halsman, „atenția lui este în mare parte îndreptată către actul de a sări, iar masca cade, astfel încât să apară persoana reală”. Imaginile sunt pline de spirit, energice și neașteptate.

Timp de șase ani, în anii ‘50, ingeniosul artist fotograf Halsman a derulat un proiect inedit, portretistica personalităţilor epocii în timp ce fac salturi.

Grace Kelly, Marilyn Monroe, Edward Steichen, Audrey Hepburn, Robert Oppenheimer, John Steinbeck, Weegee, Aldous Huxley, Marc Chagall, Salvador Dalí, Brigitte Bardot și Groucho Marx, au participat toţi la sesiuni săltăreţe în faţa camerei foto. Este un omagiu adus puterii de convingere a lui Halsman că preşedintele Americii, Richard Nixon sau membrii familiei regale britanice, Ducele și Ducesa de Windsor și alte figuri renumite pentru lipsa de spontaneitate sau bunăvoinţă fotografice au fost convinși să „răspundă” provocării. Putem vedea adevarul la o sută șaptezeci și cinci de săritori celebri, inclusiv o Grace Kelly aproape de nerecunoscut (echilibrul se termină acolo unde începe spontaneitatea), Ducele și Ducesa de Windsor niciodată mai relaxaţi, Salvador Dali într-un spaţiu oniric cu pisici zburătoare sau Audrey Hepburn, elegantă chiar și în aer.

Philippe Halsman a comentat: “Îndemnul de a afla cele mai interioare secrete se numește nebunie și este disprețuitor. Când este făcut științific de o persoană cu o diplomă universitară adecvată, se numește psihologie și este admirabil.” O demonstraţie istorică că există o “prosteală” sublimă în imaginile lui Halsman, care te pot face să zâmbeşti indiferent de concepţia artistică. Ele oferă o dovadă incontestabilă a pretenției lui Schiller că „toată arta este dedicată bucuriei” (Roberta Smith, NY Times).

Una din cele mai celebre imagini semnate de Halsman este cea intitulată “Dali Atomicus” din 1948. Revista Time consideră pe Dalí Atomicus una dintre „cele mai influente 100 de fotografii realizate vreodată”.  Zeci de ani, cei doi artiști au colaborat cel puțin o dată pe an. Fiica lui Halsman, Irene, a descris relația dintre artiști ca fiind necompetitivă, deoarece Dalí nu era interesat să facă el fotografii, nici Halsman nu era interesat de pictură. Philippe Halsman și-a amintit că ori de câte ori avea o idee nebună, o aducea adesea în discuție cu Dalí, știind că va fi un subiect de exploatat. Titlul compziţiei face referire la modul în care protonii și electronii erau suspendați într-un atom prin repulsia lor constantă, un subiect de interes în perioada de început ai erei atomice. Au fost folosite pisici adevărate, găleți pline de apă şi numeroşi asistenţi, totul fiind lucrat în studioul lui Halsman din New York.

Fotograful  Philippe Halsman (1906-1979) s-a născut la Riga, Letonia. Al Doilea Război Mondial l-a forțat pe Halsman să fugă la New York în 1940, unde s-a impus ca fotograf de portret foarte solicitat, realizând ilustraţii şi coperți pentru  toate revistele americane importante.

Surse: Artbook; lensculture; Wikipedia, NY Times, Philippe Halsman Archives