GRAND Galleries

Galleries

[Galleries not found]

Între poezie şi politică – Utopiile lui André Lichtenberg

 

 

Aceste peisaje fascinează, te aspiră hipnotic către un tărâm universal. Minimalismul lor par a fi o invitaţie către abis, visare şi o lume “de dincolo”, titlul seriei fiind la fel de profund ca şi himera vizuală: Utopii imposibile.

În viaţa artistului se întâlnesc şi se înnoadă vieţi multiple, originea sa germano-braziliană, naşterea peste ocean, în Porto Alegre (Brazilia), studii de inginerie şi fotografie, expoziţii în Franţa, U.S.A, Brazilia, Spania, stabilirea în Marea Britanie…

Această serie de marine sunt legate de contactul cu graniţa de sud-est a insulei britanice, însă inspirate de tulburătorul eveniment prin care a trecut lumea, adică conglomeratul antagonic numit Brexit.

André Lichtenberg povesteşte cum într-o noapte de documentare pentru fotografii, ascultând la radio discuţiile şi dezbaterile pro şi contra desprinderii Marii Britanii de Europa, a avut o intensă meditaţie  legată de libertate, graniţe, conexiuni şi speranţe, totul devenind sintetic “Utopiile imposibile”.

Cu câteva sute de ani înainte, tot în Anglia, Thomas Morus a scris  “De Optimo Respublicae Statu deque Nova Insula Utopia”, pe scurt Utopia (circa 1516). Etimologic, Utopia vine de la „ou-topos”, ceea ce înseamnă „fără loc”, „niciunde”. Utopia lui Morus se baza pe o republică, unde toate proprietățile erau comune. Ea constituia o versiune perfecționată a Republicii, descrisă inițial de Platon în care existau numai părțile bune ale unei societăți, de exemplu egalitatea perfectă sau lipsa războielor, în timp ce relele fuseseră deja eradicate, de exemplu sărăcia, mizeria, boala. Era o societate cu legi puține, care nu avea avocați și nu-și trimitea cetățenii la război, căci armata ei se baza pe mercenary recrutați din țări vecine. Cartea sa s-a bucurat de un succes uriaș astfel încât cuvântul și-a lărgit sensul inițial și a început să desemneze concepte, modele societale, propuneri etc. Din acest motiv fiecarea autor care propune o utopie e un critic implicit al lumii în care trăiește și ar vrea ca aceste elemente negative pe care le critică să dispară într-o lume imaginară. De obicei lucrurile dintr-o utopie sunt radicale, revolutionare, inspiraționale sau speculative. Astfel termenul de utopia a devenit un echivalent al idealismului.

 

 

Fotografiile din aceasta serie sunt realizate complex prin expuneri prelungite făcute în nocturnă. Autorul explica: “…, fiecare peisaj marin a fost ușor absorbit și pictat de lumina lunii în sesiuni lungi de timp – în medie, aproximativ o oră și 30 de minute pe scenă. Acest lucru mi-a permis să încetinesc, să reflectez, să-mi reglez focalizarea în întuneric, să fragmentez timpul și să absorb ușor peisajul într-un mod meditativ. Am vrut să creez reprezentări la scară largă ale frontierei care înregistrau și evocau mai mult decât o singură fotografie. O reprezentare imposibilă de fapt.”

Christiane Monarchi (Photomonitor) declara: ”Pentru mine, lucrarea lui Lichtenberg manifestă concretizarea timpului – memoria spațială, compactarea duratei într-o singură scenă. Este o propunere aproape copleșitoare să experimentezi o imagine ca aceasta în persoană.”

(surse instagram.com/andrelichtenberg; www.photoandre.com; www.holdenluntz.com/artists/andre-lichtenberg; Wikipedia)

 

Between poetry and politics – The Utopias of André Lichtenberg

 

 

These landscapes fascinate, hypnotically aspire you to a universal realm. Their minimalism seems to be an invitation to the abyss, dreaming and a world „beyond”, the title of the series being as deep as the visual chimera: Impossible Utopias.

In the artist’s life, multiple lives are met and knotted, his German-Brazilian origin, birth overseas, in Porto Alegre (Brazil), engineering and photography studies, exhibitions in France, USA, Brazil, Spain, establishment in Great Britain. .

This series of marines is related to the contact with the south-eastern border of the British island, but inspired by the disturbing event that the world went through, namely the antagonistic conglomerate called Brexit.

André Lichtenberg tells how in a night of documentary for photographs, listening on the radio to the discussions and debates for and against Britain’s detachment from Europe, he had an intense meditation on freedom, borders, connections and hopes, all becoming synthetic „Impossible Utopias” .

A few hundred years earlier, also in England, Thomas Morus wrote „De Optimo Respublicae Statu deque Nova Insula Utopia”, in short Utopia (circa 1516). Etymologically, Utopia comes from „egg-topos”, which means „no place”, „nowhere”. Morus’s utopia was based on a republic, where all property was common. It was an improved version of the Republic, originally described by Plato in which there were only the good parts of a society, such as perfect equality or lack of war, while evil had already been eradicated, such as poverty, misery, disease. It was a society with few laws, which had no lawyers and did not send its citizens to war, because its army relied on mercenaries recruited from neighbouring countries. His book was a huge success, so the word expanded its original meaning and began to designate concepts, societal models, proposals, and so on. For this reason, every author who proposes a utopia is an implicit critic of the world in which he lives and would like these negative elements he criticizes to disappear in an imaginary world. Usually things in a utopia are radical, revolutionary, inspirational or speculative. Thus the term utopia became an equivalent of idealism.

The photographs in this series are taken complexly through prolonged exposures taken at night. The author explains: “… each seascape was easily absorbed and painted by moonlight in long sessions – on average, about an hour and 30 minutes on stage. This allowed me to slow down, to reflect, to adjust my focus in the dark, to fragment time and to easily absorb the landscape in a meditative way. I wanted to create large-scale representations of the border that recorded and evoked more than one photograph. An impossible representation in fact. ”

Christiane Monarchi (Photomonitor) states: “For me, Lichtenberg’s work manifests the concretization of time – spatial memory, the compaction of duration in a single scene. It is an almost overwhelming proposition to experience an image like this in person.”

(sources instagram.com/andrelichtenberg; www.photoandre.com; www.holdenluntz.com/artists/andre-lichtenberg; Wikipedia)

 

© Sud-Est Forum 2021

(Cornel Gingăraşu)

Posted by on iunie 5, 2021. Filed under FOTOGRAFIE,HOME,NEWS. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry