Filmări vechi, în alb-negru. Notez în timpul emisiunii:
Nu a fost fericit, spunea bătrânelul senin, căci a comis cel mai mare dintre păcate,
acela de a nu fi fost fericit:
se îndrăgostea foarte repede şi se ”desenamoraba”. Sfârşea prin a suferi. Tatăl lui era un scriitor frustrat.
Borges s-a născut în Buenos Aires în august (…), un leu deci.
Moare în 1986. Susţinea că trecutul său seamănă uluitor cu cel al strămoşilor săi.
Toţi militari cu excepţia lui şi a tatălui său care era profesor.
Au orbit ambii. Dar Borges a devenit un ”Clasic în viaţă”. E citat în toate limbile.
Se prezintă fragmente dintr-un interviu cu Borges luat în 1976 – zece ani înainte
de moartea scriitorului.
Privea în gol surâzând ireal, îmbătrânit şi părea să aibă dinţii falşi.
Interviul a început cu adulaţii ale reporterului, cărora le-a răspuns cu plăcere.
Deh, leu! Nici o urmă de suspiciune la adresa linguşitorilor, nici disconfort.
Declara ca e un sensibil ,,Los angeles no me roban el sueno”.
Spune el. Poetul ,,sensibil la sunete şi cuvinte”. Cuvântul ”sueno” apare extrem
de des în discursul lui.
E senin. Detaşat..Priveşte undeva oblic în sus. Foloseşte dulcele ‘j’ argentinian,
“josoy…” , modulează şi îşi cânta spaniolă cum numai argentinienii o fac.
Probabil influenţa multor italieni stabiliţi acolo, cine ştie.
Dar limba cântată astfel sună cuceritor, şi în
acelaşi timp e sobră şi profundă spre deosebire de sonorităţile parcă puţin frivole
ale italienei.
Mărturisiri. ”Hasta en suenos se cometen errores”
Ha cometido innumerables errores. “Erorile sunt nu inevitabile dar necesare”.
Strict necesare.
A publicat prima carte în 1923. Caracteristica literaturii sale este
“ escritura secreta entre lineas de escritura publica” – spune el.
Caracteristica: – ermetismul
Nu numai că Înregistrările tv sunt alb negru dar şi sunetul e execrabil. Pare o
comunicare paranormală cu un Borges chemat din afara timpului.
Din nou sfâşietoarea alegere.
Sunetul e puţin defazat faţă de imagine aşa că trebuie în mod dureros să aleg
între a-l vedea ori a-l auzi, sfâşierea oricărei alegeri.
”Los valores comunes para mi no son para otros y viceversa.”
“Aventurosa frigidez intellectual” Superb! Superb spus. E spontan, spumos şi în
acelşi timp profund. Îmi amintesc cu o oarecare jenă de discursul, de oralitatea
dragului de Marin Sorescu care vorbea impiedicat,bolovănos, de parcă nu el era
aceeaşi fiinţă cu Poetul.
Borges vorbeşte cu o oarecare detaşare de anii debutului, anii ’20
e surâzător, ingenuu pare, naiv uneori, în imagine, nu în discurs, bineînţeles.
Vorbeşte puţin precipitat
Se declara “Descendentul unei dinastii războinice”. El crede mai mult ”en rosas”
Trato de decir siempre lo que sienta.
Tatăl – un paşnic profesor de engleză. A fost un poet romantic deasemenea, chiar
dacă insignifiant.
De copil a simţit “su destino literario.”
Su mision de Quijote. ”Jo solamente «lejendo» (no leyendo-n.m) tumbado en el
sueno boca abierta.”
Don Quijote nu a fost o parodie a romanelor cavalereşti. Aceste romane nu erau
citite spune el
Îl Iubeşte pe Sabato
”Jo (yo) objeto admirar una cosa admirable”
A început prin a citi Wells, Kipling Stevenson, destul de eclectic – cărţi definite de
el ca fiind capitale ”el chico accepta lo que lee” spune el despre modul copiilor de
a citi, diferit de al adultilor.
A avut o institutoare de care nu-şi aduce aminte decât că era
“Una mujer muy vieja estaba muriendo muy despacio” spune el superb.
Adrian Onicescu
(Eseul este însoţit de un album de fotografii ale unor cunoscuţi artişti argentinieni