Denied by some and loved by others, artificial intelligence has rapidly asserted itself as a new frontier in the world of art of any kind: photography, film, video, music, poetry… and that any newly discovered territory is haunted by a bunch of people in fortune seekers, brigands or cultural adventurers.

The year 2023 confirms the achievements of a digital procedure which, however, calls into question the basis of aesthetic ontology and may change the paradigms of the way we define art. One cannot dispute the result of sensory impact and the „uncanny” in visual arts generated by AI, only that they skip the metaphysics of the human creator and come from a machine directed by engineers.

Convenient, cheap, a real consumerist enchantment: no more running through the woods for landscapes or looking for models for portraits, now we can sit in front of the computer with a cup of coffee and ask via the Internet to open the software image generators like jars of candy. And the boxes of visual art delights are very generous: the LAION-5B dataset alone, used by the Midjourney AI generator, is a collection of 5.85 billion images collected from the Internet, all harvested without regard to copyright . Lists containing the names of more than 16,000 artists who were allegedly used to train the generative artificial intelligence (AI) program Midjourney have gone viral online. In the year 2022, US authorities ruled that an image generated using Midjourney software could not be copyrighted because of the way it was produced. Meanwhile the onslaught of techno-art continued, a work signed by Jason M. Allen won first prize of $750 at the 2022 Colorado State Fair. Of course professional artists became anxious, feeling stabbed in the back, in a competition with a cheap and abundant market of images and works seized by databases.

The Internet offers a wide variety of images generated by robots, which can be easily recognized by the lush details, the cleft look, artificiality. The themes chosen by the authors mainly deal with futuristic compositions, graphic style illustrations, lowbrow art, pop culture or electric dream. Much of the material examined for this article has a strong tendency toward kitsch or a minor aesthetic or intellectual weight. The collage experiments in which vintage photographs and historical figures are used and which can present a real potential as didactic, pedagogical or scientific material are detached.

The prevalence of AI-generated visual art has even been recognized by the world’s largest gallery, Gagosian, which has organized exhibitions such as Bennett Miller’s or Uncanny Valley, a group exhibition opening in Hong Kong on January 31, 2023. Exhibition title is inspired by the „uncanny valley” theory proposed by the Japanese roboticist Masahiro Mori in 1970 and which brings up to date the way of receiving robots, 3D digital animations, augmented reality or VR. The Japanese concept was linked to Ernst Jentsch’s psychoanalytic theory of the uncanny, appearing in his 1906 essay, “On the Psychology of the Uncanny” (Zur Psychologie des Unheimlichen), which was expanded upon in Sigmund Freud’s 1919 essay, “The Uncanny” (originally Das Unheimliche). Uncanny Valley analyzes the cognitive reactions to artificial images that mirror natural reality, with the appearance of dissonances or conflicting clues, „simulation or simulacrum”, as initiated by the philosopher Jean Baudrillard.

Viewers or consumers of video games, animation, robotics, or AI art experience disorientation, having a sense of familiarity that rises to a point from which it suddenly drops to a negative value, along with a strong repulsion.

A lot of artists are embracing AI art, considering it to be the future. Amy Karle suggests that “we are presented with an extraordinary opportunity to reimagine and reinvent ourselves, society, and the future, using emerging technologies to help us reach a postnatural world through an undercurrent of secular sci-fi spiritualism. Maria Bjorkdahl is interested in blurring the distinction between the traditional authorship of an original piece of art and an anonymous, mass-produced AI-generated image.

Initially this article was supposed to be a brief presentation of a year 2023, rich in the claim of artificial intelligence in the world of art, with a relevant and general image album, because it is known that a picture is worth a thousand words. But the reviews and theories are extremely numerous and it is impossible to present the subject briefly.

We will continue in the future to be connected to this passionate topic and as a conclusion we will quote from an article written by Shanti Escalante-De Mattei (artnews) which states:

It is telling that these new tools are not called creators, but „generators” AI. Being generative comes from the phenomenon of conception, which is not done with the conscious mind but with the secret efforts of the body. Only in this way can I relate to the concept of AI, this thing that exists without consciousness, with an indifference and natural capacity (there is the word anthropomorphization but the opposite, for nature? Naturmorphization?).

That is, pure spontaneity.

A quick inventory of themes and subjects commissioned by users of AI-generated art shows us: cats, dogs, children with animals, cars of all kinds and other means of transport, flying women, monsters of all kinds, aliens, various portraits, landscapes urban, attractive women, manga, superheroes, comic images with public figures in embarrassing situations, obviously deep fake, science fiction and other fantasies, fantastic forests, graphic interpretations of objects or landscapes; a more special approach is that of recreating the atmosphere of a certain historical period, such as the series of the literary cafe from Sartre’s time imagined by Crina Prida.

2023, furtuna AI  în lumea artei

Negată de unii şi iubită de alţii, inteligenţa artificială s-a afirmat vertiginos ca o nouă frontieră în lumea artei de orice fel: fotografie, film, video, muzică, poezie…şi ca orice teritoriu nou descoperit este bântuit de o grămadă de oameni în căutarea norocului, briganzi sau aventurieri culturali.

Anul 2023 confirmă realizările unei proceduri digitale care însă pune în discuţie baza  ontologiei estetice şi poate schimba paradigmele modului în care definim arta. Nu se poate contesta rezultatul impactului senzorial şi “uncanny-ul” în artele vizuale generate prin AI, doar că ele sar peste metafizica creatorului uman şi vin dintr-o maşină dirijată de ingineri.

Comodă, ieftină, o adevărată feerie consumeristă: s-a terminat cu goana prin păduri după peisaje sau căutarea modelelor pentru portrete, acum putem sta în faţa computerului cu o ceaşcă de cafea şi cerem via internet ca să se deschidă generatoarele software de imagini ca nişte borcane cu bomboane. Iar cutiile cu delicii de artă vizuală sunt foarte generoase: numai setul de date LAION-5B, folosit de generatorul AI Midjourney, este o colecție de 5,85 miliarde de imagini de pe internet, toate recoltate fără să ţină seama de drepturile de autor. Listele care conțin numele a peste 16.000 de artiști despre care se presupune că au fost folosiți pentru a antrena programul de inteligență artificială generativă (AI) Midjourney au devenit virale online. În anul 2022, autorităţile din SUA au decis că o imagine generată folosind software-ul Midjourney nu poate avea drepturi de autor din cauza modului în care a fost produsă. Între timp asaltul tehno-artei a continuat, o lucrare semnată de Jason M. Allen,a câştigat premiul întâi în valoare de 750 de dolari la Târgul de Stat 2022 din Colorado. Bineînţeles că artiştii profesionişti au devenit anxioşi, simţindu-se înjunghiaţi pe la spate, într-o concurenţă cu o piaţă ieftină şi abundentă de imaginii şi cu lucrările confiscate de bazele de date.

Internetul oferă o mare varietate de imagini generate de roboţi, acestea putând fi uşor recunoscute prin detaliile luxuriante, aspectul sclivisit, artificialitate. Temele alese de autori tratează în special compozitii futuriste, ilustraţii în stil grafic, lowbrow art,  cultură pop sau electric dream. O mare parte din materialul examinat pentru acest articol are o puternică tendinţă spre kitsch sau o pondere estetică sau intelectuală minoră. Se detaşează experimentele de colaj în care sunt folosite fotografii vintage cu personaje istorice şi care pot prezenta un real potenţial ca material didactic, pedagogice sau ştiinţific.

Prevalenţa artei vizuale generate prin AI a fost recunoscută chiar de cea mai mare galerie din lume, Gagosian, care a organizat expoziţii precum a lui Bennett Miller sau cea intitulată Uncanny Valley, o expoziție de grup deschisă în Hong Kong pe 31 ianuarie 2023. Titlul expoziției este inspirat de teoria „văii neobișnuite” propusă de roboticianul japonez Masahiro Mori în 1970 şi care aduce în actualitate modul de receptare a roboţilor, animaţiilor digitale 3D, realităţii augumentate sau VR. Conceptul japonez s-a legat de teoria psihanalitică al lui Ernst Jentsch despre neobișnuit, apărută în eseul său din 1906, “On the Psychology of the Uncanny” (Zur Psychologie des Unheimlichen), care a fost extins în eseul lui Sigmund Freud din 1919, “The Uncanny” (în original Das Unheimliche). Uncanny Valley analizează reacţiile cognitive la imaginile artificialului ce oglindeşte realitatea naturală, cu apariţa de disonanţe sau indicii conflictuale,  “simulare sau simulacru”, după cum iniţia filosoful Jean Baudrillard.

Privitorii sau consumatorii de jocuri video, animaţie, robotică sau artă AI sunt încercaţi de dezorientare, având un sentiment de familiaritate care crește până la un punct din care scade brusc la o valoare negativă, alături de o repulsie puternică.

O mulţime de artişti îmbrăţişează arta AI, considerând că ea reprezintă viitorul. Amy Karle sugerează că „ni se prezintă o oportunitate extraordinară să ne reimaginam și să ne reinventăm pe noi înșine, societatea și viitorul, folosind tehnologiile emergente pentru a ne ajuta să ajungem într-o lume postnaturală printr-un curent subteran de spiritism secular SF. Maria Bjorkdahl este interesată să estompeze distincția dintre paternitatea tradițională a unei piese de artă originale și o imagine generată AI anonimă, produsă în masă.

Iniţial acest articol trebuia să fie o succintă prezentare a unui an 2023, bogat în revendicarea inteligenţei artificiale din lumea artei, cu un album de imagini relevant şi general, căci se ştie ca o imagine face cât o mie de cuvinte. Însa recenziile şi teoriile sunt extrem de numeroase şi este imposibil de prezentat subiectul pe scurt.

Vom continua şi pe viitor să fim conectaţi la această tema pasionantă si drept încheiere vom cita dintr-un articol scris de Shanti Escalante-De Mattei (artnews) care declara:

Este grăitor că aceste noi instrumente nu se numesc creatoare, ci „generatoare” AI. A fi generator vine din fenomenul concepției, care nu se face cu mintea conștientă, ci cu eforturile secrete ale corpului. Doar în acest fel mă pot raporta la conceptul de IA, acest lucru care fiinţează fără conștient, cu o indiferență și capacitate naturală (există cuvântul antropomorfizare dar opusul,pentru natură? Naturmorfizare?).

Adică spontaneitate în stare pură.

Un inventar rapid al temelor şi subiectelor comandate de utilizatorii de artă generate prin AI ne arată: pisici, câini, copii cu animale, maşini de tot felul şi alte mijloace de transport, femei zburătoare, monştri de tot felul, extratereştri, portrete diverse, peisaje urbane, femei apetisante, manga, supereroi, imagini comice cu persoane publice puse în situaţii jenante, evident deepfake, science-fiction si alte fantezii, păduri fantastice, interpretări grafice ale obiectelor sau peisajelor; o abordare mai special este cea a recreerii atmosferei dintr-o anumită perioadă istorica cum este seria cafenelei literare de pe vremea lui Sartre imaginată de Crina Prida.

Surse: Facebook; Instagram; X-Twitter; Wikipedia; The New York Times; artnews; artblog; diggit blog; Robophilosophy, 2014•books.google.com; Gagosian.com