MOTTO:

When you want to do something beautiful you just have to watch around yourself,

nature teaches you, it lives, it vibrates through you, it breathes and elevates you.

If you want to fly, that is. With a dandelion you can build a propeller, a wheel,

a carousel, and why not, an eye’s iris. A complex universe. 

(Vera Ioana Toma Ungureanu)

A world of silence? Apparently only, because this world is a true symphony of life, color and vibration. The explorer, an artist, painter and graphic artist, Vera Toma Ungureanu, was born in Romania, currently living and working in Alzenau, Germany. She studied „Beaux-Arts” at the academic level (UNARTE) in Bucharest, specializing in decorative art and design.

In Germany he found that fertile place for abstractionism, the land of „Der Blaue Reiter”, Paul Klee, Kandinsky, the garden where one of the most impressive modern works of art germinated. And his career continued towards a complex art both spiritually, conceptually and technically. Mrs. Vera Toma Ungureanu uses watercolor, pastel, acrylic, ink and ink to make those visual jewelry not very large in size but with the depth of strong essences.

The series of works „Messages from a silent world” is characterized by discreet lushness, the living, vibrant and harmonious concept, a reflection of the close connection with „mother nature”, with the forest and the garden. We can imagine walking on a summer day, under a friendly sun, through a flower field or a rich, relaxing, meditative garden, with steps lightly touching the grass and the ground. From time to time his hands caress the leaves and flowers and do not get upset when a rebellious thorn stings to the point of bleeding. No harm, just to protect the flower from a possible intruder. And the red blood mixes with the green of the plants, leading to an image of the microcosm that makes a secret sound, only understood by the artist.

Floral motifs can be found in the history of art, in the Ottomans, in Islamic art, in the Chinese, much loved in the Renaissance or Flemish painting. Peony and lotus were subjects in traditional Iranian art, and Ottoman creators, passionate about the twisted and serrated leaf motif, used it in paintings, sculptures, and textiles.

At Vera, the geometric motifs come to life, from austere and symmetrical, they become lush, in dynamic compositions, a true almost explosive vegetal voluptuousness. Reading the botany science textbook, you may be surprised at how much poetry there is. Mix up terms that you wouldn’t even think were related to the life of flowers, stems, or leaves. And if you try to outline Vera’s paintings, you should turn to a plant ontology that begins with cell divisions, mitosis, and continues with primordial meristems, which come from cell division, being the youngest tissues that make up the embryo. And we can continue with phrases that seem to be an erotic-vegetal-geometric prayer of the flowers: Types of corollas: – dialipetal – with the petals completely free between them; – gamopetal – with the petals joined together; – actinomorphic – with equal petals between them; – zygomorphic – with unequal petals between them; – actinomorphic gamopetals (polysymmetric): infundibuliform, campanulate, hypocrateriform, urceolate, tubular); – zygomorphic (asymmetrical) gamopetals: bilobed (nettle), personified (snapdragons), asymmetrical funnel; – actinomorphic and zygomorphic dialipetals.

I found out on this occasion that the eroticism of flowers is supreme, they even have ovaries, so orgasm is followed by birth. We turn on the „vegetable eye” and visually tune in on the road to a quasi-tactile experience. As Eugenio d’Ors told the story of the philosopher Bernard Berenson, who in a treatise on Florentine painters described them as transcending the laws of the two dimensions, simulating the third, offering indirectly and by illusion a key to the pleasure of the spectator. The means invoked is to obtain tactile values with the help of optical impressions. A sensual substitute for sculpture or architecture, concludes Eugenio d’Ors.

 Motto: 

Când vrei să faci ceva frumos, trebuie doar să privești în jurul tău,

natura te învață, trăiește, vibrează prin tine, respiră și te înalță.

Dacă vrei să zbori, asta este. Cu o păpădie poți construi o elice, o roată,

un carusel și de ce nu, irisul unui ochi. Un univers complex.

(Vera Ioana Toma Ungureanu)

O lume a tăcerii? În aparenţă numai, căci lumea aceasta este o adevarată simfonie de viaţă, de culoare şi vibraţie. Exploratoarea, o artistă, pictor şi grafician, Vera Toma Ungureanu, s-a născut în România, în prezent trăind şi muncind în Alzenau, Germania.  Ea a studiat  “Beaux-Arts”  la nivel academic (UNARTE) în Bucureşti, specializată în arta decorativă şi design.

În Germania a găsit locul acela fertil pentru abstracţionism, ţara lui “Der Blaue Reiter”, Paul Klee, Kandinsky, grădina unde a germinat una din cele mai impresionante creaţii artistice moderne. Şi cariera sa a continuat spre o artă complexă atât spiritual, conceptual dar şi tehnic. Doamna Vera Toma Ungureanu apelează la acuarelă, pastel, acrilic, cerneală şi tuş pentru a realiza acele bijuterii vizuale nu foarte mari ca dimensiuni dar cu profunzimea esenţelor puternice.

Seria de lucrări “Mesaje dintr-o lume tăcuta” o caracterizează prin discretă luxurianţă, conceptul viu, vibrant şi armonic, reflexie a conexiunii strânse cu “mama natură”, cu pădurea şi grădina. Putem să ne închipuim plimbarea într-o zi de vară, sub un soare prietenos, printr-un câmp cu flori sau o grădina bogată, relaxantă, meditativă, cu paşii atingând uşor iarba şi pământul. Din când în când mâinile mângîie frunzele şi florile şi nu se supără când un spin rebel mai înţeapă până la sânge. Fără răutate, doar ca floarea să se apere de un posibil intrus. Şi sângele roşu se amestecă cu verdele plantelor, ducând la o imagine de microcosmos care scoate un sunet secret, doar de artistă înţeles.

Motivele florale le putem întâlni în istoria artei, la otomani, în arta islamică, la chinezi, mult iubite în Renaştere  sau pictura flamandă. Bujorul şi lotusul au fost subiecte în arta tradiţională iraniană iar creatorii otomani, pasionaţi de motivul frunzei răsucite şi zimţate, l-au folosit în picturi, sculpturi şi textile.

La Vera, motivele geometrice se trezesc la viaţă, din austere şi simetrice devin luxuriante, în compoziţii dinamice, o adevarată voluptate vegetală aproape explozivă. Citind în manualul de ştiinţa botanicii poţi fi surprins câtă poezie există. Se amestecă termeni care nici nu te-ai gândi că sunt corelaţi cu viaţa florilor, tulpinilor sau frunzelor. Şi dacă ai încerca să dai contur picturilor Verei ar trebui să apelezi la o ontologie vegetala care începe cu diviziunile celulare, mitoza şi continuă cu  meristeme primordiale, care provin din diviziunea celulelor, fiind cele mai tinere ţesuturi ce alcătuiesc embrionul. Şi putem continua cu fraze care par a fi o rugăciune erotico-vegetală-geometrică a florilor: Tipuri de corole: – dialipetală – cu petalele complet libere între ele; – gamopetală – cu petalele unite între ele; – actinomorfă- cu petalele egale între ele; – zigomorfă – cu petalele inegale între ele; – gamopetale actinomorfă (polisimetrice): infundibuliformă, campanulată, hipocrateriformă, urceolată, tubuloasă ); – gamopetale zigomorfă (asimetrice): bilobată (urzică), personată (gura leului), pâlnie asimetrică; – dialipetale actinomorfe şi zigomorfe.

Am aflat cu ocazia asta că erotismul florilor este suprem, acestea având până şi ovare, deci orgasmul este urmat de naştere. Punem în funcţiune “ochiul vegetal” şi ne acordăm vizual pe drumul spre o experienţă cvasi-tactilă. Cum povestea Eugenio d’Ors despre filosoful Bernard Berenson, care într-un tratat despre pictorii florentini, îi califica pe aceştia ca depăşind legile celor două dimensiuni, simulând-o şi pe a treia, oferind prin mijloace indirect şi prin iluzie, o cheie a plăcerii spectatorului. Mijlocul invocat este de a obţine valori tactile cu ajutorul impresiilor optice. Un succedaneu senzual al sculpurii sau arhitecturii, concluzionează Eugenio d’Ors.

Eine Welt der Stille? Scheinbar nur, weil diese Welt eine wahre Symphonie aus Leben, Farbe und Schwingung ist. Die Entdeckerin, Künstlerin, Malerin und Grafikerin Vera Toma Ungureanu wurde in Rumänien geboren und lebt und arbeitet derzeit in Alzenau, Deutschland. Sie studierte „Beaux-Arts” auf akademischem Niveau (UNARTE) in Bukarest und spezialisierte sich auf dekorative Kunst und Design.

In Deutschland fand er jenen fruchtbaren Ort der Abstraktion, das Land des „Blauen Reiter“, Paul Klee, Kandinsky, den Garten, in dem eines der beeindruckendsten Kunstwerke der Moderne keimte. Und seine Karriere ging weiter in Richtung einer komplexen Kunst, sowohl spirituell, konzeptionell als auch technisch. Mrs. Vera Toma Ungureanu verwendet Aquarell, Pastell, Acryl, Tusche und Tusche, um diese visuellen Schmuckstücke nicht sehr groß, aber mit der Tiefe starker Essenzen herzustellen.

Die Werkserie „Messages from a silent world“ zeichnet sich durch dezente Üppigkeit aus, das lebendige, lebendige und harmonische Konzept spiegelt die enge Verbundenheit mit „Mutter Natur“, mit dem Wald und dem Garten wider. Wir können uns vorstellen, an einem Sommertag unter einer freundlichen Sonne durch ein Blumenfeld oder einen üppigen, entspannenden, meditativen Garten zu gehen, wobei die Schritte das Gras und den Boden leicht berühren. Ab und zu streicheln seine Hände die Blätter und Blüten und regen sich nicht auf, wenn ein rebellischer Dorn bis zur Blutung sticht. Kein Schaden, nur um die Blume vor einem möglichen Eindringling zu schützen. Und das rote Blut vermischt sich mit dem Grün der Pflanzen, was zu einem Bild des Mikrokosmos führt, der einen geheimen Ton von sich gibt, den nur der Künstler versteht.

Bei Vera erwachen die geometrischen Motive zum Leben, von streng und symmetrisch werden sie üppig, in dynamischen Kompositionen, eine wahre, fast explosive pflanzliche Wollust. Wenn Sie das Lehrbuch der Botanikwissenschaft lesen, werden Sie vielleicht überrascht sein, wie viel Poesie darin steckt. Verwechseln Sie Begriffe, von denen Sie nicht einmal denken würden, dass sie mit dem Leben von Blumen, Stängeln oder Blättern zusammenhängen. Und wenn Sie versuchen, Veras Gemälde zu skizzieren, sollten Sie sich einer Pflanzenontologie zuwenden, die mit Zellteilungen, der Mitose, beginnt und sich mit den Urmeristemen fortsetzt, die aus der Zellteilung stammen und die jüngsten Gewebe sind, aus denen der Embryo besteht. Und wir können mit Sätzen fortfahren, die wie ein erotisch-vegetabil-geometrisches Gebet der Blumen erscheinen: Arten von Blumenkronen: – dialipetal – mit völlig freien Blütenblättern dazwischen; – Gamopetal – mit zusammengefügten Blütenblättern…

Ich fand bei dieser Gelegenheit heraus, dass die Erotik von Blumen überragend ist, sie haben sogar Eierstöcke, also folgt dem Orgasmus die Geburt. Wir schalten das „Pflanzenauge“ ein und stimmen uns visuell auf den Weg zu einem quasi haptischen Erlebnis ein. Wie Eugenio d’Ors die Geschichte des Philosophen Bernard Berenson erzählte, der in einer Abhandlung über die Florentiner Maler beschrieb, dass sie die Gesetze der zwei Dimensionen überschreiten, die dritte simulieren und indirekt und durch Illusion einen Schlüssel zum Vergnügen des Betrachters anbieten. Das angerufene Mittel besteht darin, taktile Werte mit Hilfe von optischen Eindrücken zu erhalten. Ein sinnlicher Ersatz für Skulptur oder Architektur, schließt Eugenio d’Ors.

Surse: behance.net/veratoma, facebook, katalog.bbk-frankfurt.de/portfolio/vera-toma-ungureanu

Adresa e-mail: veronic.ungureanu@gmail.com

Text: Cornel Gingăraşu

©Sud-Est Forum2021

Copyright secured by Digiprove © 2022All Rights Reserved