Dincolo de vremuri şi tehnici, ce este clasic nu moare niciodată.

Iată doi mari fotografi care au trăit în Franţa şi care au lăsat în urmă opere considerabile. Profunzimea şi clarviziunea estetică dar şi aspectele sociale şi umane explorate vizual de ei conturează o adevarată epocă.

Frank Horvat s-a născut în Abbazia, Italia (acum Opatija, Croația). După peregrinări prin mai multe ţări s-a stabilit în Franţa. El a studiat arta, la Accademia di Brera (Milano), apoi a lucrat într-o firmă de publicitate şi după achiziţionarea unei camere Rolleicord a devenit freelancer pentru reviste italiene.  Cariera sa s-a lansat în mod serios după contactul la Paris cu Henri Cartier-Bresson și Robert Capa. Munca sa a fost prezentată în Elle, Esquire, Vogue și apreciată de Agenția Magnum, unde a fost membru din 1959 până în 1961.

Frank Horvat a dovedit o usurinţă în abordarea tehnicii, în 1989 trecând pe tehnica digitală. El declara: ” În aproape 70 de ani de fotografie, am avut timp să fotografiez multe subiecte, cu cel puțin o duzină de tehnici diferite. Ideea este că am avut timp să joc multe jocuri diferite. Cel mai greu, ca și în cazul prezentului site web (Horvatland, n.n.), este să clarific acest lucru oamenilor care se uită la munca mea. În câțiva ani, computerele au transformat aproape fiecare activitate umană, de la artă la război, inclusiv afaceri, dragoste, mâncare, medicamente, poliție, prostituție și transport. Ultimii care au urcat în tren au fost fotografii, din motive ciudate, precum regretarea întunericului și a mirosului laboratorului. Nu în cazul meu! Pentru mine, digitalizarea a fost eliberarea de sarcini repetitive și plictisitoare, cum ar fi măsurarea luminii și a distanței, bracketing, umbrire, detectare etc. În zilele noastre, este dificil să îi faci pe oameni să se uite la fotografiile tale – pur și simplu pentru că sunt atât de multe, miliarde pe internet! Dar acesta este tocmai genul de provocare de care mă bucur, atât cu” Un ochi pe vârful degetelor”, proiectul meu în desfășurare, cât și cu prezentul site web (https://www.horvatland.com). ”

Ultima sa idee (înainte de a deceda în 2020, la 92 de ani), a fost o aplicație  numită Horvatland, care conține peste 2.000 de fotografii produse în decursul a 65 de ani, cu multiple comentarii şi note bibliografice.

René Maltête (1930-2000), este un spirit tipic francez, un fotograf de o eleganţă care moşteneste cultura ţării sale. Renumit şi ca poet, el ascute spiritul în compoziţii pline de umor şi uneori de absurd, demonstrând că poţi fi un mare artist fără să intri în teritorii violente sau extremiste cu impact visual. 

Într-o prezentare a fotografului, jurnalistul M. W. Byrne scria: “ Fotografia “candid” a început să decoleze, iar Maltête a decis că vrea să arate ilaritatea condiției umane, așa că a făcut fotografii de stradă spontane…. Așadar, pentru a le arăta trolilor cum ar trebui să fie făcut, iată fotografii uimitoare și amuzante de stradă făcute de René Maltête.”

Artistul a început să facă fotografii de la 16 ani, apoi a devenit asistent de platou pentru doi mari regizori, Jacques Tati şi  Claude Barma. Obligat de salariul mic, el s-a orientat spre fotografie şi s-a alăturat Agenţiei Rapho.

În 1960, a reușit să-şi publice cartea “Paris des rues et des chansons”, cu texte de Jacques Prévert, Boris Vian, Georges Brassens, Charles Trenet, Pierre Mac Orlan.  Opera lui a fost publicată în presa din întreaga lume: Stern, Life, Epoca, Camera, Asahi Camera, Punch, precum şi în  numeroase expoziții, cărți poștale şi albume, care au ajutat la transformarea sa într-un artist foarte popular.

Zâmbetului constant, mai dulce sau mai amar i se adaugă reflexia filosofică, de un tandru existenţialism.

SHORT CIRCUITS 14 –  Between the street and the salons: Frank Horvat and René Maltête

Beyond the times and techniques, what is classic never dies.

Here are two great photographers who lived in France and left behind a considerable work. The aesthetic depth and clairvoyance but also the social and human aspects visually explored by them outline a real era.

Frank Horvat was born in Abbazia, Italy (now Opatija, Croatia). After pilgrimages through several countries, he settled in France. He studied art at the Accademia di Brera (Milan), then worked in an advertising firm and after purchasing a camera Rolleicord became a freelancer for Italian magazines. His career was seriously launched after contact in Paris with Henri Cartier-Bresson and Robert Capa. His work has been featured in Elle, Esquire and Vogue and is appreciated by the Magnum Agency, where he was a member from 1959 to 1961.

Frank Horvat proved an ease in approaching the technique, in 1989 switching to digital technique. He states: “In almost 70 years of photography, I have had time to photograph many subjects, with at least a dozen different techniques. The idea is that I had time to play many different games. The hardest part, as with this website (Horvatland, n.n.), is clarifying this to people who look at my work.

In a matter of years, computers have transformed almost every human activity, from art to war, including business, love, food, medicine, police, prostitution, and transportation. The last to get on the train were photos, for strange reasons, such as regretting the darkness and the smell of the laboratory. Not in my case! For me, digitization has been the release of repetitive and tedious tasks, such as measuring light and distance, bracketing, shading, detection, and so on. Nowadays, it’s about making people look at your photos – simply because there are so many billions of them on the internet! But this is exactly the kind of challenge I enjoy, both with „An Eye on My Fingers”, my ongoing project, and with this website.

His latest idea (before he died in 2020, at the age of 92), was an application called Horvatland, which contains over 2,000 photos produced over the age of 65, with lot of comments.

René Maltête (1930-2000), is a typical French spirit, a photographer of elegance who inherits the culture of his country. Renowned as a poet, he sharpens spiritually in humorous and sometimes absurd compositions, proving that you can be a great artist without entering violent or extremist territories as a visual impact.

In a presentation by the photographer, the journalist MW Byrne writes: “The candid” photo started to take off, and Maltête decided that he wanted to show the hilarity of the human condition, so he took street photos that were strange. So, to show the trolls how it should be done, here are amazing and funny street photos taken by René Maltête.”

The artist started taking photographs at the age of 16, then became a set assistant to two great directors, Jacques Tati and Claude Barma. Forced by his low salary, he turned to photography and joined the Rapho Agency. In 1960, he managed to publish his book „Paris des rues et des chansons”, with texts by Jacques Prévert, Boris Vian, Georges Brassens, Charles Trenet, Pierre Mac Orlan. His work has been published in the press around the world, Stern, Life, Epoca, Camera, Asahi Camera, Punch as well as in numerous exhibitions, postcards and albums, which have helped transform him into a very popular artist. To the constant smile, sweeter or more bitter, is added the philosophical reflection, of a tender existentialism.

Surse: horvatland.com; Wikipedia; thecoolist; rene.maltete.com; Culturz April 2012 Visual Arts: René Maltête de l’art (youtube)

Coperta – Frank Horvat, London, 1955, Selfportrait

Text: Cornel Gingăraşu

© Sud Est Forum 2021

Copyright secured by Digiprove © 2021All Rights Reserved