GRAND Galleries

Galleries

[Galleries not found]

Fenomenul cultural Banksy: o continuă aventură umanistă

 

 

Discutând cu colegii din redacţie despre titlul acestui articol şi diversele conotaţii ale artei lui Banksy, au apărut comentarii în jurul anticapitalismului  însoţit totuşi de succes financiar, la care a venit reacţia: …dar partea cea mai importantă la Bansky este faptul că oamenii îl iubesc şi au o pasiune specială pentru el. Altcineva a replicat că de fapt nu este iubit ci admirat….

În realitate  filmul documentar despre  aventura din New York a lui Banksy, relevă clar prin expresia ochilor şi în vorbele oamenilor, că aceştia îl iubesc sincer şi că aşteaptă cu înfrigurare noile creaţii. De ce îl iubesc oamenii şi de ce apreciază sincer arta stradală a acestui faimos cruciat modern? 

Ultima lucrare a lui Banksy a apărut în Bristol (UK), pictura, pe care artistul a denumit-o „Aachoo!!”, este pe zidul unei case din Totterdown, o suburbie a oraşului Bristol. Ea înfăţişează o femeie vârstnică strănutând puternic în timp ce proteza dentară îi zboară prin aer, locul ales pentru expunerea acestia fiind  pe Vale Street, una dintre cele mai abrupte străzi rezidenţiale din Marea Britanie, cu o pantă de aproape 22%. Aurel Constantin Paduraru a postat fotografía (în 20 decembrie)  graffiti-ului cu următorul comentariu: “Cea mai nouă operă a lui Banksy nu are nici două săptămâni. Era coadă pe strada asta din Bristol la admirat.”

 

 

Dar să ne întoarcem la succesul artei acestui creator neconvenţional.  Oamenii simpli iubesc deopotrivă cu colecţionarii bogaţi ceea ce desenează  Banksy şi retorica lui socială.

El ţinteşte în mod direct şi infailibil dilemele şi nemulţumirile omenirii contemporane, expunând ironic dar nu brutal, teme ca iubirea, anxietatea socială, regăsirea maeştrilor din istoria picturii sau fotografiei, războiul, sărăcia sau alienarea modernă.  Artistul părăseşte locurile olimpiene ale artei vizuale, pentru a democratiza prin aducerea în stradă creaţia mitului modern, într-o simplitate stilistică perfectă dar şi rafinată în acelaşi timp.

Lumea se regăseşte în simbolistica banksyană, deşi  numai cu 15 ani în urmă, Banksy, un tânăr artist de stradă din Bristol, Anglia, făcea un fel de contrabandă  cu lucrările sale ca farse prin muzee. Acum grafica sa poate fi vedeta oficială a spectacolului, augumentată de tururi ghidate și prelegeri.

Cum a ajuns aici Banksy, artistul-provocator arhetipic? Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat din întâmplare. Creșterea faimei lui Banksy este rezultatul anilor de control meticulos al mesajului său, al pieței sale și, cel mai important, al misticii sale.

Popularitatea enormă a mărcii de artă urbană a lui Banksy a dat instituției culturale, din ce în ce mai nervoasă în ceea ce privește percepțiile elitismului, la ce să se gândească. Staatsgalerie Stuttgart a pus întrebarea: este Banksy un artist semnificativ din punct de vedere istoric? Dacă este – și pentru mulți acesta este un „dacă” foarte mare – care va fi moștenirea lui?

 

 

Alăturarea la panteonul artistic ar fi fost ultimul lucru în mintea lui Banksy la începutul anilor 2000, când era un tânăr, fără griji, pictând imagini de șobolani, cimpanzei, lansând rachete Mona Lisa și polițiști sărutându-se pe străzile din Bristol și Londra.

Pregnantă este vocaţia sa socială, mergând ca porta-voce a celor în general ignoraţi, atacând moravuri şi acţiuni învechite şi antipatízate, impresionând prin implicarea anti-putere, anti-discriminare, punând într-un aparent divertisment, foarte multă durere.

Cariera sa din ultimii ani s-a măsurat public prin viaţa de haiduc artistic, criticat de municipalitate ca vandal, prin misterul anonimatului şi a unei modestii exemplare. Un artist în blue-jeanşi care nu îşi arată faţa şi care scandalizează prin tot felul de idei năstruşnice. „Televiziunea a făcut ca mersul la teatru să pară lipsit de sens, fotografia a ucis destul de mult pictura, dar graffiti-ul a rămas glorios neatins de progres”, ne declara el.

Demers propus ca exemplu de contra-cultură cel puţin la nivel  social, unde Banksy revoltat de transformarea artei în marfă scumpă,  citează criticul de artă australian Robert Hughes:

Arta ar trebui să ne facă să ne simțim mai bine și mai inteligenți. Ar trebui să ne dea un sentiment clar pe care altfel nu l-am avea. Dar costul unei opere de artă astăzi a devenit parte a funcției sale, noul său rol este să atârne de perete și să crească prețul. În loc să devină o proprietate comună a omenirii, ca și cărțile, arta devine un tip special de proprietate a celor care își pot permite.

Imaginați-vă costul fiecărei cărți în valoare de un milion de dolari în lume şi impactul catastrofal asupra culturii.

Banksy și-a câștigat notorietatea printr-o serie de intervenții urbane, de la modificarea indicatoarelor stradale și tipărirea propriei monede până la expunerea ilegală a propriilor opere în instituții precum Luvru și Muzeul de Artă Modernă din New York. Folosind cel mai adesea vopsea spray și șabloane, Banksy a elaborat o semnătură, un stil grafic imediat identificabil – și o distribuție recurentă de polițiști, soldați, copii și vedete – prin care examinează critic problemele contemporane ale consumerismului, autorității politice, terorismului şi statutului artei.

 

 

Proiectele sale depăşesc aria proiecţiei unui graffiti şi se ridică spre ajutoare consistente în domeniu social: Site-ul web „Dismaland’s” spune că, în 2015, după ce așa-numitul „parc de distracții” a fost demontat, toate materialele de construcție au fost refolosite pentru a construi adăposturi pentru migranții fără adăpost lângă Calais, Franța. În mod similar, Banksy a spus că încasările din „Produsul Intern Brut” vor fi alocate achiziționării unei noi bărci de salvare a migranților în Mediterană.

Prin prisma conceptualistă, opera lui Banksy ne aminteşte de Jean Baudrillard şi de critică permanente a societăţii de consum. Dezmembrarea și evidențierea omniprezenței sale manipulatoare sunt în central operei, lasând să transpară dezamăgirea melancolică a modernității, între revolta retrasă și subversiunea  ironică. Aici graffiti-urile se înscriu în meta-naraţiune, într-un mod extrem de direct şi de sintetic. Putem aici  apela la Herbert  Marcuse, care explică că opera autentică are, într-adevăar, un sens care aspiră la validitate generală, la obiectivitate. În plus, adaugă filosoful german, arta (şi aici Banksy se încadrează total) înfăţişează şi o altă totalitate, o totalitate mai cuprinzatoare,”negativa”: universal “tragic” al existenţei umane şi al căutării veşnic reînnoite a izbăvirii-promisiunea eliberării.

În final ca să ieşim de sub semnul sumbrului filosofic să cităm de pe pagina web oficială a lui Banksy, care cu umor ne informeză:

Pentru toate anchetele, reclamațiile, amenințările și e-mail, vizitați pestcontroloffice.com (adică biroul de control al dăunătorilor, şobolani în general, n.n)

Banksy nu se află pe Facebook, Twitter sau nu este reprezentat de nicio altă galerie sau instituție. Ce este combaterea dăunătorilor? Suntem biroul care se ocupă de documentele pentru graffiti-ul Banksy.

Certificatul de autenticitate (COA) înseamnă că puteți cumpăra, vinde sau asigura o piesă de artă știind că este legitimă și că roțile nu vor cădea. pestcontroloffice.com este singura sursă de COA pentru Banksy. Le emitem pentru picturi, amprente, sculpturi și alte încercări de creativitate. Nu le emitem pentru lucruri precum autocolante, afișe, monede defecte sau orice altceva care nu a fost conceput inițial ca o „operă de artă”. Și cu siguranță nu le emitem pentru nimic comis ilegal, deoarece avem un avocat.

Pentru toate declarațiile, ridicarea umerilor și refuzurile inutile, vă rugăm să contactați presscontrol@pestcontroloffice.com.Cum pot spune ce marfă Banksy este autentică?

Banksy face artă, care, în general, poate fi definită ca ceva care nu exista înainte și care funcționează într-o anumită locație. Mărfurile se  iau  ca piese de artă și se lipesc pe o pânză foto sau pe un suport pentru role de toaletă.

Banksy nu face marfă. Deci, în mod ciudat, dacă ceva arată ca un „produs Banksy”, aproape sigur nu este.

 

The Banksy cultural phenomenon: a continuous humanist adventure

Talking to colleagues about the title of this article and the various connotations of Banksy‘s art, there were comments about anti-capitalism accompanied by financial success, to which the reaction came:… but the most important part of Bansky is that people love him and they have a special passion for him. Someone else replied that he is not really loved but admired.

“In reality, the documentary about Banksy’s New York adventure clearly shows through the expression in people’s eyes and words that they love him sincerely and that he eagerly awaits new creations.”

Why do people love him and why do they sincerely appreciate the street art of this famous modern crusader?

Banksy’s latest work appeared in Bristol (UK), the painting, which the artist called “Aachoo !!”, is on the wall of a house in Totterdown, a suburb of Bristol. It depicts an elderly woman sneezing heavily while her denture flies through the air, the place chosen for their exposure being on Vale Street, one of the steepest residential streets in the UK, with a slope of almost 22%. Aurel Constantin Paduraru posted the photo (on December 20) of graffiti with the following comment: “Banksy’s latest work is less than two weeks old. There was a queue on this street in Bristol, he admired it.”

But let us return to the success of the art of this unconventional creator. Ordinary people love both rich collectors and what Banksy and his social rhetoric draw.

 

He directly and infallibly targets the dilemmas and grievances of contemporary humanity, exposing ironically but not brutally, themes such as love, social anxiety, the discovery of masters in the history of painting or photography, war, poverty or modern alienation. The artist leaves the Olympic places of visual art, in order to democratize by bringing to the streets the creation of the modern myth, in a perfect stylistic simplicity but also refined at the same time.

The world is found in the symbolism of Banksy, although only 15 years ago, Banksy, a young street artist from Bristol, England, smuggled his works as museum pranks. Now her graphics can be the official star of the show, augmented by guided tours and lectures.

How did Banksy, the archetypal provocateur artist, get here? None of this happened by chance. Banksy’s rise is the result of years of meticulous control of his message, his market and, most importantly, his mysticism.

The enormous popularity of Banksy’s urban art brand has given the cultural institution, increasingly nervous about perceptions of elitism, something to think about. Staatsgalerie Stuttgart asked the question: is Banksy a historically significant artist? If he is – and for many this is a very big “if” – what will be his legacy?

 

 

Its social vocation is penetrating, acting as a spokesperson for the generally ignored, attacking obsolete and antipathetic morals and actions, impressing by involving anti-power, anti-discrimination, putting in an apparent entertainment, a lot of pain.

His career in recent years has been publicly measured by his life as an artistic outlaw, criticized by the municipality as a vandal, by the mystery of anonymity and a modest example. An artist in blue jeans that don’t show their face and that scandalize with all sorts of crazy ideas. “Television made going to the theater seem meaningless, photography killed quite a lot of painting, but graffiti remained gloriously untouched by progress,” he tells us. An approach proposed as an example of counterculture at least on a social level, where Banksy revolted by transforming art into an expensive commodity, quotes the Australian art critic Robert Hughes:

Art should make us feel better and smarter. It should give us a clear feeling that we would not otherwise have. But the cost of a work of art today has become part of its function, its new role is to hang on the wall and raise the price. Instead of becoming a common property of mankind, like books, art becomes a special type of property of those who can afford it. Imagine the cost of every book worth a million dollars in the world and the catastrophic impact on culture.”

Banksy gained notoriety through a series of urban interventions, from changing street signs and printing his own currency to illegally exhibiting his works in institutions such as the Louvre and the Museum of Modern Art in New York. Most often using spray paint and templates, Banksy developed a signature, an immediately identifiable graphic style – and a recurring cast of cops, soldiers, children and celebrities – that critically examines contemporary issues of consumerism, political authority, terrorism and the status of art.

 His projects go beyond the area of ​​graffiti projection and amount to substantial social aid: Dismaland’s website says that in 2015, after the so-called “amusement park” was dismantled, all construction materials were reused to build shelters for homeless migrants near Calais, France. Similarly, Banksy said the proceeds from “Gross Domestic Product” would be allocated to the purchase of a new migrant lifeboat in the Mediterranean.

From a conceptualist point of view, Banksy’s work reminds us of Jean Baudrillard and the permanent critique of consumer society. The dismemberment and highlighting of its manipulative ubiquity are at the heart of the work, revealing the melancholy disappointment of modernity, between the withdrawn revolt and the ironic subversion. Here the graffiti is inscribed in the meta-narrative in an extremely direct and synthetic way. Here we can call on Herbert Marcuse, who explains that the authentic work has, indeed, a meaning that aspires to general validity, to objectivity, a more comprehensive, “negative” totality: universally “tragic” of human existence and the eternally renewed search for redemption-the promise of liberation.

 

 

(surse:  instagram.com/banksy; www.banksy.co.uk; gala.fr/stars_et_gotha/banksy; next.liberation.fr; nytimes.com/2020/02/05/arts/design/banksy-legacy; Wikipedia; facebook; HotNews.ro)

 

Posted by on decembrie 26, 2020. Filed under COTIDIAN,EVENIMENT,HOME,NEWS. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry