GRAND Galleries

Galleries

[Galleries not found]

Canicula, un pericol pentru câini?

Motto: 

Canicula în latină (însemnînd literalmente „cățelușă”) sau canicule în franceză (etimonii lui caniculă), reprezintă numele alternativ al lui Sirius (Steaua… Câinelui în limba poporului), cea mai mare stea din constelația Canis Majoris (Câinele Mare pre limba românească). Prin metonimie, canicula a început să desemneze perioada cînd steaua Sirius răsare și apune în același timp cu Soarele. Cum perioada asta se suprapune cu cele mai călduroase zile ale anului, iulie și august, încă o metonimie a făcut ca termenul să desemneze căldura dogoritoare specifică lunilor iulie și mai ales august.

(cum-scriem-corect.blogspot)

A venit vara, au venit căldurile. Oare această periodă care în general este asociată cu relaxarea, cu vacanţele, este benefică pentru cateluşi?

În primul rând trebuie menţionat că temperatura de confort termic pentru organismul canin este în medie de 20 grade Celsius, iar cel puţin două luni, iulie şi august, la noi, sunt frecvente zilele şi nopţile cu temperaturi peste 30 de grade, uneori ajungând şi la 40 de grade.

Organismul câinilor are ca particularitate fiziologică faptul că se răcoreşte greu, adică îşi reglează greu temperatura când în mediul exterior este cald şi foarte cald. Să ne gândim la un motor care nu mai are răcire şi se supraîncălzeşte….

Ce efecte patologice are această agresiune fizică?

În general putem vorbi despre 3 categorii de efecte:

  1. Şocul termic. Acesta apare când organismul este supus la temperaturi extreme, apărute în intervale scurte, Exemplul clasic şi dramatic este când câinii sunt uitaţi în maşinile închise şi lăsate la soare. Efectul de seră face ca habitaclul să devină un adevărat cuptor şi evident în toate cazurile apare şocul şi moartea.

Şocul termic mai poate surveni atunci când câiinii sunt expuşi în mod direct la soare, efect augumentat când blana este de culoare închisă şi în paralel există şi efort fizic. În acest caz supraîncălzirea alterează activitatea cerebrală şi cardiovasculară, deseori cu efect letal.

  1. Stresul de căldură sau efectele căldurii pe termen lung. După multe zile de vară, organismul supus unei temperaturi de disconfort începe să arate diverse semne de boală, care de multe ori sunt indirecte. Este ceea ce marele cercetător Hans Selye, părintele conceptului de “sindrom general de adaptare” sau de stres, a denumit faza a doua sau de rezistenţă.

În timpul prelungirii agresiunii, reacţia de acomodare provoacă punerea în aplicare a unui proces de rezistentă faţă de situaţia care atacă echilibrul intern.

Secreția de corticotrofină (ACTH) de către glanda pituitară crește, ceea ce stimuleaza secreția glandelor suprarenale aruncând în luptă cantităţi mari de cortizol. Alți hormoni, cum ar fi hormonul de creștere (hGH) sau hormonii tiroidieni, ajung la un nivel critic.

Urmează o cascadă de reacții fiziologice. Sistemul cardiovascular este puternic afectat: tensiunea arterială crește, sângele părăsește regiunile periferice pentru a iriga proritar organele esențiale, inima, plămânii și ficatul. De asemenea, sângele părăsește anumite regiuni ale creierului, ceea ce afectează judecata și concentrarea. Ficatul menține un nivel ridicat de zahăr in sânge pentru protejarea țesutul muscular și osos. Producția de hormoni sexuali precum testosteronul este suprimată. Sistemul imunitar este deprimat de secreția de cortizol, ceea ce face ca organismul să fie mai puțin rezistent la infecții.

Din acest motiv, în faza 2, devin foarte vulnerabili. Din păcate, mulți rămân în această fază de rezistență mult timp după ce provocarea cu care s-au confruntat a fost terminată.

Ce observă proprietarii animalelor? Scăderea apetitului, căderea părului, apatie, diaree şi vomă, infecţii de piele, accentuarea semnelor din bolile cronice cum ar fi insuficienţa cardiacă. Apar des stări septice localizate pe faringe, laringe, trahee.

  1. Arsurile solare sau eritemul solar apare prin efectul direct al expunerii la radiaţii infraroşii dar în special la ultraviolete. Pericolul este mai mare la câinii cu blana scurtă, tunşi sau de culoare deschisă.

Pielea se înroşeşte, apare o hiperpigmentaţie, este iritată şi uneori dureroasă. Mai mult de atât, creşte riscul oncogenezei, un exemplu concludent fiind frecventele tumori în zona urechilor la animalele albe din zona mediteraneană.

Efectul agresiunii termice mai apare şi asupra pernuţelor şi a zonei ventral (a burţii), mai ales la câinii mici, în timpul plimbărilor pe asfaltul sau betonul supraîncălzit.

Ce putem face să combatem răul căldurii şi multiplele stări patologice?

Măsurile esenţiale sunt foarte simple şi la îndemână oricui:

  1. Să nu lăsăm câinii să stea expuşi direct la soare
  2. Să nu îi lăsăm să facă efort fizic, mişcare, alergări, plimbări lungi şi neesenţiale. Animalele ar trebui să stea cât mai nemişcate pentru a se menţine mai aproape de metabolismul bazal, adică de temperatura internă minimă.
  3. Să aibă apă proaspată la discreţie.

Alte sfaturi corelate cu perioada caniculară sunt:

– controlul curenţilor de aer şi a aerului condiţionat;

– folosirea cremelor de protecţie solară, cu condiţia să nu se lingă;

– să fie “la zi” cu vaccinările;

– ajustarea dozelor de medicamente pentru cei care au afecţiuni cronice şi sunt sub terapie permanent;

– administrarea de medicatie antioxidantă şi protectoare din plante medicinale şi vitamine.

 

Text şi fotografii: Cornel Gingăraşu

© Sud-Est Forum 2020

Posted by on iulie 18, 2020. Filed under HOME,IN CAUTAREA CHEFULUI PIERDUT,NEWS. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry