GRAND Galleries

Galleries

[Galleries not found]

Valencia, street art – o victorie a sinceritãţii, un oraş – galerie de artã (partea II)

Keith Haring a fost un alt cunoscut pictor şi grafician care a adus pop-art și graffiti în mainstream-ul comercial. În anii ’80, Haring și-a deschis primul magazin de pop-uri: un magazin care le oferea tuturor acces la lucrările sale (până atunci le gãseai doar pe pe pereții orașului), dar şi sacose și tricouri. Haring a explicat că Pop Shop-ul îi face munca accesibilă. Este vorba despre participarea la un nivel înalt, departe de gândul de a face o arta ieftinã, fãrã valoare, cu alte cuvinte: “arta ca declarație”.

Mulți analiști contemporani și chiar critici de artă au început să vadă valoarea artistică în unele graffiti și să o recunoască ca o formă de artă publică. Potrivit mai multor cercetători de artă, în special în Olanda și Los Angeles, acel tip de artă publică este de fapt un instrument eficient de emancipare socială sau în atingerea unui scop politic.

În vremuri de conflict, astfel de picturi murale au oferit un mijloc de comunicare și auto-exprimare pentru membrii acestor comunități divizate din punct de vedere social, etnic sau rasial și s-au dovedit a fi instrumente eficiente în stabilirea dialogului. Zidul Berlinului a fost, de asemenea, acoperit în mare parte de graffiti care reflectau presiunile sociale legate de guvernarea sovietică opresivă asupra RDG. Graffiti are adesea reputația ca parte a unei subculturii care se răzvrătește împotriva autorității, deși considerentele practicanților se deosebesc adesea și se pot raporta la o gamă largă de atitudini.

Un exemplu timpuriu include trupa anarho-punk Crass, care a desfășurat o campanie de stencilizare a mesajelor anti-război, anarhiste, feministe și anti-consumerist în toatã reţeaua de metrou londonez la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980.  În Amsterdam graffiti a reprezentat o parte importantă a scenei punk. Orașul era acoperit de nume precum “De Zoot”, “Vendex” și “Dr Rat”. Pentru a documenta graffiti-ul a fost lansată o revistă punk numită Galerie Anus. Deci, atunci când hip hop-ul a venit în Europa la începutul anilor 1980,  exista deja o culturã graffiti vibrantã şi importantã.

Banksy este cel care i-a creditat pentru aducerea artei stradale în galeriile de artã. Cu câțiva ani în urmă, el și-a furișat munca în locuri celebre cum ar fi Louvre și Tate Britain.

Acum, Tate Modern îi vinde cartea în magazinul său de cadouri. Lucrările sale care cântãresc sute de kilograme au fost prezentate recent într-o expoziție retrospectivă alături de Andy Warhol. El, mai mult decât oricine altcineva, a legitimizat genul și a dat naștere unei noi generații de street artisti tineri – prea mulţi ca sã câştige cei care vor să curețe în spatele lor. Arta stradală este un fenomen extrem de polarizator. Şi, există oameni ca artistul american Elura Emerald, care insistă asupra faptului că “artiștii care pictează pe stradă se exprimă pur și simplu, nu doare pe nimeni” și nu ar trebui pedepsiți “doar apreciaţi și sărbătoriţi”.

Valencia din Spania, este un oraş unde  arta stradalã nu este consideratã vandalism şi unde dinamica esteticã a graffiti-ului a cuprins oraşul, un oraş devenit muzeu ȋn aer liber.

Sã știți că Valencia este un oraș care nu cunoaște criza, mãcar din punct de vedere  artistic. Un teren fertil pentru arta stradală din anii ’90, de când mulți artiști de renume mondial au transformat spațiul urban într-o galerie exemplarã a picturii abstracte, figurative, mesajului social şi politic sau amuzamentului.

Când vă plimbați pe străzile din El Carmen, Ruzafa, El Cabanyal sau Ciutat Vella, veți observa pe vechile fațade, expresia tuturor acelor artiști care încearcă să vă pună întrebări sau doar sã vă uimeascã cu lucrările lor de mare complexitate.

Deoarece sunt tot atât de mulţi artiștii de stradă ȋn Valencia, precum zile ȋnsorite, urmeazã o mică antologie neexhaustivă a ceea ce puteți întâlni acolo … Și între două fresce, sperăm să vã opriți şi să gustați Real Paella de Frutos do Mar!

Nena

La Nena este unul dintre cei mai cunoscuți artiști de stradă din Valencia. Dacă vedeți în fața ochilor o femeie de 50 de ani, fără îndoială, ea se ascunde în spatele tuturor acestor lucruri. Ea multiplică colaborări de toate felurile, dar rămâne credincioasă stilului ei.

Escif

Escif este un artist  care se joacă cu desenele sale pentru a critica societatea noastră cu mesaje, unele menite a fi politice.

Vei observa foarte clar,  dacă vizitaţi strada Quart și piata Tossal, picturile murale uriașe din oraș .

Deih

Deih este bine cunoscut pentru frescele sale cu teme futuriste,  cosmice, conținând multe detalii. Este un stil recunoscut de la departare și totul e fãcut cu spray-ul!

Raquel Rodrigo

Raquel Rodrigo lucreazã o broderie urbanã, o dorință romantică, cu florile sale XXL, de multe ori folosite ca ornamente la uşi sau vitrine vechi abandonate, iar rezultatul este excepțional.

*******************************************************************************************

Valencia, street art-a victory of sincerity, a city-art gallery

When you talk about graffiti, you automatically think of nightly incandescence of semi-landed artists with paint sprays and with eyes in four- to defend the patrol. The explosive form of liberating artistic force, graffiti originated in the ancestral past – ranges from simple words to elaborate murals and has existed since ancient times, with examples given in ancient Egypt, Ancient Greece and the Roman Empire .

Valencia, in Spain, is a city where street art is not considered vandalism, and where the aesthetic dynamic of graffiti has embraced the city, a town that has become an open-air museum.

Know that Valencia is a city that does not know the crisis, at least from an artistic point of view. A fertile ground for street art in the 90s, since many world-renowned artists have transformed urban space into an exemplary gallery of abstract, figurative, social and political painting, or amusement.

When you walk through the streets of El Carmen, Ruzafa, El Cabanyal or Ciutat Vella, you will notice on the old facades the expression of all those artists who are trying to ask you questions or just to amaze you with their great complexity.

Because so many street artists in Valencia, like sunny days, follow a little non-exhaustive anthology of what you can meet there … And between two frescoes, we hope you stop trying to taste Real Paella from Frutos do Mar!)

 

 

Text şi fotografii

© Cornel Gingãraşu

 

Posted by on iulie 7, 2019. Filed under CORNEL GINGARASU,HOME,NEWS,PORTOFOLII. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry