GRAND Galleries

Galleries

[Galleries not found]

Pictorul “gaijin” sau cum se construieşte un spaţiu estetic japonez ȋn România

 

Motto:  

Artistul este acela care refuză faptul că este creat de către un altul; el încearcă să se piardă si să se re-creeze pe sine însuşi.

(Marguerite Duras)

Dacă vrei să pictezi o ramură, trebuie să auzi suflarea vântului.

(Proverb japonez)

Rezonanţa este fenomenul de oscilaţie a unui sistem fizic, ȋn general ȋn raport cu una dintre mãrimile sale de stare, pe seama energiei primite ȋn mod direct sau prin intermediul unor unde, de la un alt sistem fizic care oscileazã cu o frecvenţã apropiatã de cea a oscilaţiilor proprii ale sistemului considerat.

(Manualul de fizicã)

 

În plin centru al Galaţiului, la Galeria de Artă “Nicolae Mantu”, e imaginea şi amprenta Muntelui Fuji, icoana niponã, ȋntr-o vizitã la gazda sa, Kogaionon, muntele mistic al geţilor. Expoziţia lui Roland Pangrati, cu numele de Re: Sonance a fost instalatã ȋntr-o galerie amenajatã “in integrum“ pentru lucrãrile de picturã japonezã, care devine ȋmpreunã cu fondul sonor special, muzica compusã de compozitorul Dan Drãgoi, un spaţiu multimedia. Înainte de a descrie expoziţia, pentru o ȋnţelegere mai profundã ar trebui sã facem o incursiune ȋn arta japonezã.

Împrumutatã iniţial de la chinezi, arta japonezã se elibereazã ȋn perioada Heian, yamato-e (literalmente imaginea japonezã) declarându-se din ce ȋn ce mai independent, cu o puternicã amprentã a filozofiei Zen. Călugării Zen au dezvoltat în mod genial pictura cu cerneală, sumi-e, reflectând simplitatea și importanța spațiului gol central atât pentru artă, cât și pentru religie.

Perioda shogunului Toyotomi Hideyoshi (1537-1598) și a maestrul său de ceai Sen Rikyu (1522-1591) au devenit celebre pentru stilul wabi-sabi. Conceptul derivat de la Zen, extrem de dificil de tradus exact, se referă la o filozofie a imperfecțiunii și impermanenței. Wabi-sabi poate fi văzut în preferința pentru tonuri de pământ subevaluate peste culorile vopsite în culori strălucitoare, de exemplu, și pentru formele neregulate de ceramică turnată manual, asupra perfecționării vaselor roșii.

În acea perioadã se perfecţioneazã imprimarea de tip ukiyo-e, care folosea tipare de lemn gravat alãturi de o hârtie specialã numitã washi. Arta japonezã se dezvoltã fãrã precedent ȋn epoca Edo, bazându-se pe o serie de obiective și efecte care sunt mai complexe decât arta occidentalã.

În primul rând, există o gamă mai largă de tipuri de plăcere estetică. Cele mai cunoscute includ conștientizarea stării de lucruri, legată de sentimentul budist de tranzit și de trecerea frumuseții; yūgen (frumusețe profundă sau misterioasă și puternică, în special în teatrul Noh); wabi (lipsă de putere, singurătate, slăbiciune, nenorocire); sabi (frumusețea care însoțește singurătatea, singurătatea, liniștea) și shibui (o calitate ascetică sau astringență, literalmente senzația oferită de o rodie).

În al doilea rând, experiențele și activitățile estetice japoneze sunt folosite în serviciul unei game mai largi de obiective. Acestea includ plăcerea (estetică) și revelația adevărului; auto-cultivare care nu este doar artistică, ci și fizică, socială, emoțională, psihologică și spirituală; construirea unei identități personale/de grup, a unei identități naționale și formularea relațiilor. Estetica japoneză, spre deosebire de cea occidentală, este mai preocupată de procesul de creaţie decât de rezultat, de construirea eului decât de exprimarea eului.

Conceptul occidental al „frumosului” subliniază ideea că ceva este admirat pentru ceea ce este, nu pentru la ce este folositor, ceea ce Immanuel Kant numește „finalitate fără scop”.

Conform lui Donald Keene, „efemeritatea” este caracteristica cea mai distinctivă a esteticii japoneze., ceea ce este în concordanță cu termenul budist mujō, care poate fi tradus prin „impermanență”. Unul dintre puținii occidentali care a considerat conceptul de „impermanență” în context estetic ca fiind important a fost Vladimir Nabokov, care în prelegerea sa despre povestirea lui Franz Kafka Metamorfoza spune: „Acolo unde este frumos este și milă, pentru simplul motiv că frumosul trebuie să moară: frumosul totdeauna moare…”.

Pictorul gãlãţean Roland Pangrati, dupã un stagiu ȋn Japonia, s-a ȋntors ȋndrãgostit şi pasionat de arta japonezã şi ȋmpreunã cu un ȋndepãrtat curator, Hiroko Narizuka (din Tokyo), a organizat un eveniment cultural de o consistenţã şi unicitate remarcabilã, expoziţia ReSonance. Aceasta prezintã picturi pe hârtie specialã, realizatã ȋn spirit şi tehnici tradiţionale japoneze, cu pigmenţi speciali care includ aurul şi argintul.

Muzica a fost compusã special pentru a ȋnsoţi picturile, fiind emisã ȋn efecte polifonice.

Imaginile create de domnul Roland Pangrati ne introduc ȋntr-un univers mitic şi metaforic, fiind lucrãri de mari dimensiuni, cu titluri care ȋnsoţesc universul sãu estetic şi filozofic: Naşterea ȋncrederii, Al doilea soare, Busola minţii, Promisiuni pentru maine, Reverberaţiile memoriei….

Stilul şi filozofia acestor picturi se pot ȋnscrie ȋn termenul “mono no aware”, care este un sentiment pur și exaltat, plasat aproape de esența ființei umane sau a naturii. Teoretic, “mono no aware” poate fi văzut ca fiind la fel de atotcuprinzător ca și întreaga varietate de sentimente umane și poate fi înțeles ca o valoare umană, dar în felul în care este folosit în mod obișnuit are tendința de a se concentra pe frumusețea impermanenței și pe inima sensibilă care poate aprecia această frumusețe.

Şi ca un fapt care mãreste complexitatea şi originalitatea operei lui Roland, picturile sale sunt create ȋn spiritul armoniei de sub semnul energetic Feng-Shui, având mai multe variante de nuanţe coloristice, ȋn raport de stimularea carierei, familiei, pentru sãnãtate, pentru carierã-reputaţie etc.

Expoziţia poate fi vizitatã ȋn Galaţi, la Galeria de Artã “Nicolae Mantu”, ȋn perioda 24 aprilie-17 mai 2019.

Ca un fapt mai puţin obişnuit, nu ȋncercaţi sã gãsiţi picturile pe internet, Roland a luat hotãrârea sã pãstreze prospeţimea exerciţiului de privire pentru real şi profilaxia unei eventuale deformãri şi idei preconcepute.

Cei ce sunt interesaţi şi nu au reuşit sã viziteze expoziţia, ȋl pot contacta la

telefonul 0727 249 167.

 

Cornel Gingãraşu

 

 

Posted by on mai 15, 2019. Filed under CULTURAL,EVENIMENT,HOME,NEWS. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry