GRAND Galleries

Galleries

[Galleries not found]

Jean-Paul Bourdier şi interogatoriul miturilor esenţiale

 

 

Motto:

Sã te aventurezi dincolo de zidul de ceaţã când eşti ȋn conştiinţã avansatã sau când “visezi” angajeazã doar o micã porţiune a conştiintei noastre totale, ȋn timp ce trecerea corporalã ȋn lumea cealaltã angajeazã ȋntreaga noastrã fiinţã.

(Carlos Castaneda)

Din anul 2000, fotografia mea se concentreazã exclusiv pe corpul uman ȋn peisaj și as dori să includ cât mai mulți privitori – martori ȋn cursul în acestei explorãri.

(Jean-Paul Bourdier)

 

Unicitatea artei lui Jean-Paul Bourdier este un fapt de necontestat şi ȋl propulseazã ca unul din cei mai mai impresionanţi creatori contemporani.

Nãscut ȋn Franţa, cu studii la Beaux Art School (Versailles), cãlãtoreşte spre Africa şi mai apoi poposeşte ȋn ȋnsorita Californie, unde ȋn prezent este profeseor de arte vizuale, arhitectura şi fotografie la UC Berkeley.

Pe lângã creaţia de artã vizualã, publicatã ȋn diverse cãrti cum ar fi ”Leap into the blue”, “Bodyscapes”, “Vernacular Architecture of West Africa: A World in Dwelling” şi “Drawn from African Dwellings”, maestrul a participat ca “art designer” sau regizor artistic la diferite filme, incluzând  producţii regizate de Trinh Minh-Ha.

Maestrul Jean-Paul Bourdier mãrturiseşte cã din copilarie “a avut întotdeauna o dragoste pentru pământ, pictura, desen, dans, lumină, arhitectură și fotografie”. Pasiunea pentru arhitectură, peisaj, arheologie și picturile antice au influențat foarte mult efortul şi demersul ȋn ontogeneza şi cariera sa artisticã.

Aş vrea sã ȋncep articolul ȋntr-un mod mai puţin obişnuit, adicã lãsând consideraţiile culturale şi artistice pentru mai târziu şi prezentând efortul uman si financiar in realizarea acestor proiecte.

Maestrul ne mãrturiseşte legat de finanţãri şi cheltuieli:

Am investit deja peste 300.000 de dolari în acest proiect de la începutul anului 2000 și am împrumutat 20.000 de dolari pentru suma de 30.000 de dolari necesară editorului pentru a acoperi costurile de tipărire. Sperăm să ridicăm restul de 10.000 USD prin Kickstarter. Această sumă finală va asigura costurile de imprimare și distribuție ale cărții, care include 240 de fotografii  full-color , mai multe pagini de desene care arată procesul creativ al proiectului, precum și un DVD cu making of-ul, realizat de Carmen Cheung.

Alãturi de eforturile de finanţare, sunt cele legate de echipa folositã şi modelele voluntare (care nu sunt chiar puţine), toţi aceştia fiind obligaţi sã se deplaseze pe distanţe considerabile, spre zone inconfortabile, chiar periculoase (stânci, deşert, faleze, munţi etc).

Şi ca o ȋncununare a eforturilor tehnice, Jean Paul Bourdier nu foloseşte tehnologie digital. Toate scenele, culorile, posturile, celebrele salturi, pigmentarea terenului sunt fãcute “la mânã”, fãrã nimic virtual, imaginile fiind capturate de film foto, excluzând total photoshop-ul.

Maestrul ne mãrturiseşte:

Într-o perioadă în care manipularea digitală și efectele domină în mediile vizuale, totuşi fotografia analogică nu este adesea confortabilã şi facilã pentru a crea ceea ce eu numesc fotografierea scenică.

Toate fotografiile mele cu corpuri zburătoare, picturi pe stânci și peisaje au fost “luate” pe film analogic fără a folosi tehnologie digitală.

Jean Paul Bourdier ne prezintã conceptualizarea artei sale ca un triumvirat ȋn care laturile sunt:

  1. Construcţia geometriilor – explorează nevoia minții noastre de a ne organiza mediul ȋnconjurãtor în modele vizuale și geometrii recunoscute.
  2.  PAS DE DEUX, prezintă Corpul Uman și impulsul său înnăscut de a se angaja cu un alt om într-un dans infinit.
  3. Saltul spre albastru – se referă la aspirațiile noastre interioare, care sunt invocate aici prin corpul zburător spre cer.

 

Prima datã când vezi fotografiile lui Jean Paul Bourdier râmãi fãrã glas….ca apoi sã ȋncepi sã meditezi spre esenţa şi puterea de sublimare esteticã. Dar dincolo de frumuseţea vizualã mergem spre creaţia primordialã, cu ȋnaltã valoare antropologicã.

Dupã cum spunea Claude  Lévi-Strauss:

Independenţa reciprocã a elementului plastic şi a elementului grafic corespunde jocului mai suplu dintre ordinea socialã şi ordinea supranaturalã, dupã cum dedublarea reprezentãrii exprimã aderenţa strictã a actorului la rolul sãu şi a rangului social la mituri, la cult şi la genealogii.

Iatã un mare creator de mituri esenţiale, imagini care reconstituie un cadru magic ca rãspuns la explorãrile contradicţiilor existenţiale, aparenţe, pe care omul arhetipal nu le acceptã decât ideal. Experienţa transcendentalã şi dorinţa de a trece “dincolo” induce stãrile spirituale ce ne conduc spre arta şamanicã, arta primitivã ubicuitarã pe suprafaţa globului.

Pentru cartea sa din 2012, “Breaking Open the Head”, Daniel Pinchbeck, a făcut un tur prin diferite manifestări ale șamanismului contemporan din întreaga lume și suprimarea și stigmatizarea acestuia în Occident. În el, autorul definește șamanismul ca o “tehnologie pentru explorarea stărilor non-ordinare ale conștiinței pentru a atinge scopuri specifice: vindecarea, divinația și comunicarea cu tărâmul spiritului”. Pinchbeck notează în cartea sa că “fenomenul șamanismului este vechi și uimitor de larg răspândit”, care se extinde prin Siberia, Australia și Africa, precum și America și Europa pre-modernă.

“În afara culturilor occidentale moderne”, scrie el, “șamanismul pare să fie ceva apropiat de un fenomen uman universal”.

În majoritatea culturilor non-occidentale contemporane, o anumită formă de șamanism (oricât de marginalizată) a rămas întotdeauna.

Adicã se poate vorbi de un fel de vrãjitorie, un demers care vrea sã ne lãrgeascã cunoaşterea dar şi limitele senzoriale, exact ce putem ȋntâlni ȋn arta magnificã a lui Jean Paul Bourdier.

Citindu-l pe Walter Benjamin putem descrie complexitatea esteticã bourderianã ca ȋntr-un Occident intoxicat de materialism şi care a uitat de Dionisiace şi Mistere, regenereazã “acele festivaluri arhaice care sărbătoresc transformarea primordială haosul în ordine”. Pierderea ritualurilor care obligau “contactul extatic cu cosmosul”  constituite o amenințare pentru umanitate “. Scopul lui a fost acela de a ucide “schisma dintre inteligența nativă și valorile europene mecanistice, materialiste și pozitive”, după cum scria David Levi-Strauss într-un eseu despre Joseph Beuys, un celebru neo-şaman contemporan, creator de spectacol artistic ritualic.

Acest “Nou” artistic ar putea ilustra mai mult decât orice o dorință profundă nu numai pentru transcendența spirituală individuală, ci și pentru transformarea culturală …. și credința că această transformare este posibilă.

 

 

Mulţumim Maestrului Jean-Paul Bourdier pentru acordul de a publica imaginile.

A consemnat Cornel Gingãraşu

 

Posted by on mai 5, 2019. Filed under HOME. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry