Primăvara asta umflă burta pisicilor mai repede decât mugurii. Ieri mi-au trecut prin față trei pisici foarte gravide. Și nici măcar nu erau negre. Să-mi dubleze ghinionul de dimineață. Cu cel de seară mă descurc și singură… Își plimbau legănat fapturile rotunjite de căldura dragostei, alunecându-mi ca apa printre picioare, ștergându-și blana de gleznele mele bolnave. În timp ce eu port încă iarna în oase, rezemată de-o durere în cot, pisicile miaună insinuant și senzual, trecând cu ochii bovin înmuguriți direct prin mine.
E clar un anotimp al preaplinului, îmi tot zic de câteva zile, privind cum vântul umflă bluzele fetelor, soarele crapă mugurii și serile sinilii scapă fiori reci printre degetele împreunate ale îndrăgostiților. De acoperișuri nici nu mai vorbesc. Se aud pe întuneric, scârțâind la lună.
Și, colac peste pupăza de martie, în mine hibernează o pisică bătrână, cu tabieturi și hachițe, gata să scoată ghearele la primul semn de retragere aureliana a primăverii. Care va să vină.
Katia Nanu
Foto: Internet