Coboară toamna din castani pe stradă pocnind din fructe coapte de castan. Un ruginiu din frunze se strecoară prin cețurile vremii străvezii.
În dimineți cu bruma pe sub pași, cerul clipește dintr-o pleoapă grea. Și soarele se umple de culoare alunecând discret pe după nori. Miroase-a frumusețe și a nea.
Frunzele verzi plutesc în amintire și brațele de plopi se dezgolesc. În ploile mărunte bat fanfare, iar anii duși se strâng la defilare. E timpul să visăm la ce-a fost vară, să hibernam golind la cald pahare.
Pentru că: e toamna plină, strugurii s-au copt, mustul se-asprește, merele roșesc. 
Doar n-o să recunosc tocmai acum că toamnă mi-e și că îmbătrânesc?

 Katia Nanu

Copyright secured by Digiprove © 2018All Rights Reserved