Ȋn anul 1972 apărea pe piaţa americană filmul „Deep Throat”, cel mai celebru film al Epocii de aur a pornografiei. Un film de 61 de minute, turnat cu un buget de 47000 dolari și care a adus ȋncasări confirmate de 30-60 milioane de dolari, unii ridicȃnd această suma la 600 de milioane.

Eroina principală ȋn distibuţia filmului era Linda Lovelace.

Acest film a ridicat o stea de aur pentru Linda și a propulsat-o spre faimă, ȋnsă poveștile apărute ulterior sunt o descriere a unei vieţi triste, pline de abuzuri și deviaţii comportamentale.

Linda Lovelace, pe numele ei adevărat Linda Boreman, s-a născut ȋn Bronx, dintr-o familie care, de mică au obligat-o să facă cunoștinţă cu presiunea psihică, abuzul și stările psihotice.

Părinţii erau bigoţi, și ȋn plus pe lȃngă multiplele restricţii, ȋi ofereau singurăte și duritate. Un background traumatizant, lipsit de iubire care au propulsat-o pe Linda ȋnspre porecla de “Domniţa sfȃntă” din cauza școlilor catolice și a faptului că se ţinea departe, mai ales de băieţi.

Mai tȃrziu, familia s-a mutat ȋn Florida, unde ȋn 1969, după un accident de mașină, a cunoscut la piscină pe un proprietar de bar local,  Chuck Traynor, care a invitat-o la o plimbare cu jaguarul său.

De atunci, au rămas ȋmpreună, ȋntr-o viaţă și o carieră care a ȋnceput cu iubire, s-a rafinat ȋn jocuri și perversiuni sexuale complexe, pȃnă la momentul cȃnd Linda a fost obligată să joace ȋn mici filme porno episodice.

Deși nu era considerată o femeie foarte atractivă, ea a ȋntruchipat spiritul “iubirii libere” și a personajului  “vecinei”, adică ȋn original „the girl next door”.

Lumina reflectoarelor aurește această fantasmă a unei vieţi libertine și care ar fi fi făcut invidioși nimfele și satirii mitologiei grecești….filmări ȋn camere de motel ieftin, cocaină, băutură, bătăile aplicate actriţelor, erau ingrediente esenţiale ȋn construcţia filmului “hard core”.

Ȋn 1971 Linda și Traynor s-au căsătorit, ea declarȃnd că soţul era abuziv, agresiv și acţiona ca și proxenetul ei. Aventura promiscuităţii era așa de adȃncă, ȋncȃt a fost folosită și hipnoza pentru a i se mări capacităţile erotice.

La o petrecere de swingeri, Linda și Traynor au ȋntȃlnit un personaj dubios, care avea legături cu mafia, Gerard Damiano. Acesta a fost cel care a conceput „Deep Throat”, și care a fost scenaristul unuia din primele filme porno cu scenariu și poveste.

În primele două biografii, Linda Boreman a caracterizat filmul ca o experiență eliberatoare. Ȋn cea de-a treia și a patra sa biografie, ambele fiind scrise după ce a ieșit la iveală cu povestiri despre abuzul sexual, viol și prostituție forțată în afaceri porno, ea a acuzat că nu a acceptat multe dintre actele sexuale descrise. A menţionat și că Chuck Traynor a forțat-o să joace, acesta primind 1250 de dolari, pentru rolul ei.

De asemenea a afirmat că a fost ameninţată cu moartea pentru a fi forţată să rămȃnă ȋn “afacere”.

În 1986, ea a mărturisit în fața Comisiei Meese:

Practic, de fiecare dată când cineva urmărește filmul, urmărește  cum sunt  violată.

Violenţa care o ȋnsoţea ȋn permanenţă a fost confirmata de Traynor și Damiano, iar ȋn documentarul “Inside Deep Throat”, apare cu vȃnătăi pe corp.

Scandalul social din jurul filmului a ȋnceput să crească, atacurile legale la fel, dar și notorietatea și ȋncasările. Nu a contat că nu avea critici favorabile ȋn revistele de film. În martie 1973, criticul Roger Ebert a dat filmului un calificativ “fără stele” și a scris:

Este bine  pentru Linda Lovelace, vedeta filmului, să susțină libertatea sexuală, dar energia pe care o aduce rolul ei este mai puțin evidentă  faţă de senzaţia de descurajare. Dacă trebuie să lucrați cu greu la libertatea sexuală, poate că nu merită efortul.

Pe de altă parte, cultura Americană a primit cu interes filmul.  Popularitatea filmului a ajutat la lansarea unei scurte perioade de interes de clasă superioară în pornografia explicită, la care Ralph Blumenthal de la The New York Times ȋi spune „porno chic”. Mai multe vedete din lumea bună au recunoscut că au văzut Deep Throat, inclusiv Martin Scorsese, Brian De Palma, Truman Capote, Jack Nicholson, Johnny Carson, Spiro Agnew și Frank Sinatra.

Barbara Walters menționează  filmul în autobiografia sa “Audition: A Memoir”.  Jimmy McMillan consideră că acesta este filmul lui preferat.

Din 1974, Linda ȋncepe să se piardă ȋn haţișurile vieţii, arestată ȋn Las Vegas pentru posesie de cocaine, apoi divortează….lumea ȋncepe să o uite.

Ȋn autobiografia “Ordeal”, ea scrie despre o tȃnără femeie speriată, alienată și prinsă ȋntr-o lume mult prea dură….tonul de vedetă porno și de vedetă ȋn general a dispărut complet. Lovelace a susținut că Traynor o controla și o manipula. El o va bate până când va fi zdrobită și o va forța să se prostitueze, spunând că o va ucide dacă nu se conformează și că va fi “doar o altă prostituată moartă împușcată în camera ei de hotel”.

Traynor însuși a recunoscut că a lovit-o pe Linda insistȃnd că loviturile au fost parte dintr-o scenă de sex dur (rough).

Într-o altă declaraţie șocantă, Lovelace a dezvăluit misterele din spatele scenei  “Deep Throat” și a spus că în film ea era de fapt violată.

Ȋntr-un tȃrziu, Linda a revenit la numele de Boreman și a devenit activistă antipornografie….cam tȃrziu după ce și-a vȃndut sufletul pentru 1250 de dolari.

Ȋn 2002, ȋn urma unui  accident auto, la vȃrsta de 53 de ani, Linda Lovelace Boreman, ȋși găsește pacea și trece ȋn lumea de dincolo.