S-a întâmplat așa:

La finalul verii lui 2017, dichis’n’Blues a organizat un workshop la Luncavița. Patru pictori tulceni au lucrat o zi întreagă cu copiii de la Centrul de Pictură din comună.

N-am reușit atunci să ajung, mai erau doua zile până la festival și trebile aici deveniseră presante, presante. Știu, însă, că a fost minunat acolo. Artiștii mari și mici au pictat împreună, s-au bucurat enorm și la final copiii au plâns, pentru că ziua frumoasă se terminase.

Marian Ilie, gazda tărășeniei, m-a sunat în seara acelei zile, povestindu-mi încântat toate astea. Nu-l uit: “Poate să-ți cadă curentul, să nu-ți sosească trupele, nu mai contează! Ce-a fost azi aici a fost Tot!”.

Laurențiu Midvichi s-a întors la Tulcea și mi-a vorbit cu același entuziasm.

Mi-a mai spus că acolo e un copil teribil de talentat, care ar trebui sa facă o carieră în arta plastică. Aflînd ca e clasa a opta, Laurențiu o întrebase pe Teodora dacă va merge la Liceul de Artă. Fetița a căscat ochii mari și n-a dat nici un raspuns.

Erau șanse bune să uităm acest episod.

Într-o zi, musafir al lui Ștefan la Luncavița fiind, mi-am adus aminte de povestea asta. “E o fetița foarte talentată, mi-a spus Laurențiu”. “Da, saraca”, zice Ștefan. “A întrebat-o Laur dacă merge la Liceul de Arta la anul și n-a stiut ce să-i raspundă”. De aici urmează o lungă discuție. Ștefan îmi povestește de Teodora, familia, situația grea etc. Încerc să nu dau o notă dramatică acestui text, nu povestesc multe. Doar pe scurt: mama bolnavă grav, tatăl cu oarece probleme, penurie, greu. Nu va continua scoala, nu sunt posibilități.

Apoi, am băut în tăcere un pahar cu vin. Încolțea un gând, ceva.

Da, va fi o bursă de studiu pentru Teodora. Cheltuielile pentru patru ani de liceu vor fi acoperite prin bursa asta.

Și ne-am pus pe gândeală.

Toată povestea o gasiţi aici:

http://dichisnblues.ro/ro/bursa-cu-dichis

Copyright secured by Digiprove © 2018All Rights Reserved