Ucrainenii din Piaţa Independenţei din Kiev par hotărâţi: moartea sau Europa. Câmpul gravitaţional rusesc este în pericol. Uniunea Europeană începe să joace dur

Foto: REUTERS/ Alexander Demionchuk

Foto: REUTERS/ Alexander Demionchuk

Piaţa Independenţei din Kiev este, la această oră, o veritabilă insulă de baricade. Fotoreportajele ne indică o infrastructură protestatară în toată regula. Se găteşte în cazane mari în aer liber. Într-un vestiar, în interiorul Consiliului Local, au fost întinse mese la care mulţimi îmbrăcate în halate septice, cu bonete medicale pe cap şi cu mănuşi de unică folosinţă în mâini, pregătesc pachete cu mâncare pentru cei din stradă, care se confruntă nu doar cu iminenţa bastonului jandarmeresc, dar şi cu asprimea demoralizatoare a gerului. În corturi au fost improvizate sălaşe pentru rugăciune, iar de la începutul lunii, clădirea Primăriei a devenit sediul organizatoric al manifestaţiilor. Oricât de sălbatică ar fi vremea şi oricât de concretă atmosfera coercitivă în direcţia vărsării de sânge, protestatarii pro-europeni par de neclintit în decizia lor de a-şi impune voinţa în pofida rezultatului Summit-ului de la Vilnius. Şi dacă dorinţa acestei părţi a societăţii ucrainiene de a sparge câmpul gravitaţional rusesc avea nevoie de o manifestare impozantă, aceea a fost dărâmarea de pe soclu a statuii lui Lenin săptămâna trecută.

 

2cazarmavasilyfedosenko

Foto: REUTERS/ Vasily Fedosenko

 

Statele Unite au cerut vineri autorităţilor ucrainene să permită derularea în mod paşnic a manifestaţiilor din acest weekend, evitând recurgerea la confruntări cu protestatarii.

Ambiţionată de eşecul unui asalt al poliţiei miercuri şi de susţinerea reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai Statelor Unite, opoziţia a chemat la noi manifestaţii masive duminică la prânz la Kiev.

Marie Harf, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Departamentului de Stat, citată de Mediafax:

Este imperativ ca manifestaţiile din acest week-end să poată avea loc în mod paşnic. Vom rămâne desigur atenţi la ceea ce se petrece în următoarele zile.”

Vineri, opoziţia a participat la o masă rotundă cu preşedintele Viktor Ianukovici, însă ulterior a denunţat un “simulacru”.

Harf a mai declarat:

Suntem dezamăgiţi că discuţiile care au început astăzi între preşedinte şi opoziţie nu au produs niciun rezultat. Am fost foarte clari: credem că guvernul trebuie să asculte manifestanţii şi că preşedintele are încă posibilitatea de a avansa pe calea către integrarea europeană.”

 

Pericolele la care se supun cei din stradă, pe lângă cel al jandarmeriei

3scuturimaximzmeyev

Foto: REUTERS/ Maxim Zmeyev

 

- Pericolul ca Ianukovici să trimită armata împotriva civililor;

- Pericolul ca, după modelul Ion Iliescu, Ianukovici să asmută hoardele de mineri pe protestatari. În acest sens, a circulat vineri o ştire pe agenţiile de presă, anunţând că peste 20 de mii de ucraineni, din regiunea Doneţk, ar fi urmat să ajungă la Kiev pentru a participa la mitingurile organizate în sprijinul preşedintelui Viktor Ianukovici şi a Guvernului condus de premierul Mikola Azarov. Potrivit lui Igor Ciceasov, preşedintele organizaţiei regionale a Partidului Regiunilor, printre manifestanţii pro-Ianukovici s-ar fi aflat şi numeroşi mineri şi metalurgişti.

 

Jocul financiar

 

ucrainarusia

Publicaţia RZECZPOSPOLITA, pe 6 decembrie: din cauza acumulării datoriei ucrainene, Rusia ar putea creşte presiunea politică asupra deciziilor guvernului de la Kiev.

RZECZPOSPOLITA:

 Apar informaţii că instituţiile financiare ruseşti au decis să cumpere obligaţiuni ucrainene de stat. <<Neoficial, aceasta are legătură cu noua emisie a obligaţiunilor de stat cu ruşii. Nu este exclus să fie o formă de ajutor financiar>> – a scris miercuri ziarul <<Kommersant Ukraina>>, făcând trimitere la sursele sale din cercurile bancare. În ajun, Ministerul ucrainean de Finanţe a pus pe piaţă obligaţiuni în valoare de 1,83 miliarde hrivne şi 49,9 milioane dolari. Nu se ştie de ce parte a acestora sunt interesate instituţiile financiare ruseşti.

Banca Naţională a Ucrainei a acumulat până acum 59% din obligaţiunile de stat.

Nu aşa de mult, <<Konsomolskaia Pravda>>, făcând trimitere la aprecierile fondului de investiţii Alpari, a scris că, din motive politice, Rusia este interesată să cumpere datoria Ucrainei. Au apărut chiar speculaţii că deja în anul 2015 Ucraina va renunţa la moneda sa, hrivna, şi va introduce moneda Uniunii Vamale, altin, care va deveni mijloc comun de plată. Creditorului Ucrainei îi va fi mai uşor în acest fel să determine Kievul să se integreze în Uniunea Vamală. <<Pe măsura posibilităţii va trebui să urmărim în ce mâini se află datoria externă ucraineană. Cumularea excesivă a acesteia de către instituţiile unui singur stat ameninţă securitatea financiară a Ucrainei>> – a explicat miercuri pentru <<Rz>> Bohdan Danilişin, fost ministru al economiei Ucrainei. (…) Pieţele nu au încredere în datoria Ucrainei.

Există însă jucători pe piaţă care cumpără datoria ucraineană, profitând de prăbuşirea preţurilor ei. Încă înainte de izbucnirea protestelor sociale la Kiev, fondul american de investiţii Franklin Templeton a acumulat hârtii de valoare ucrainene pe scară mare. Le-a cumpărat în trimestrul al III-lea cu 1,4 miliarde dolari şi a devenit posesorul a 40% din datoria ucraineană denominată în dolari. Fondul respectiv este cunoscut prin faptul că reuşeşte să cumpere active aflate pe pieţele slabe, iar când situaţia se îmbunătăţeşte beneficiază de creşterea preţului acestora. Una din aceste investiţii profitabile a fost, între altele, cumpărarea datoriei irlandeze în anul 2011.

Ucraina ar trebui să plătească în acest an 10 miliarde de dolari din titlul datoriei externe. Premierul Mikola Azarov dă asigurări că ţara sa se va achita de aceste obligaţii.”

 

Serghei Lavrov – UE este în plină isterie

 

sergheilavrov

Serghei Lavrov

 

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, descrie reacţia Uniunii Europene în faţa refuzului lui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere ca fiind o probă de “isterie”.

Lavrov, citat de RIA NOVOSTI:

Decizia suverană a guvernului legitim al Ucrainei a adus o uimire aflată la limita isteriei. Ce a făcut greşit guvernul lui Viktor Ianukovici? A declarat cumva că face o bombă atomică, în contradicţie cu obligaţiile sale? A împuşcat pe cineva? (…)

O reacţie turbată – nu există cuvinte pentru a o descrie – i-a urmat unui eveniment absolut normal: declaraţia unui guvern care, după ce a studiat un acord, a considerat că nu este foarte avantajos pentru Ucraina şi că nu ar dori să îl semneze acum, dar că îl vor în continuare în considerare. Demonstranţii au fost scoşi în stradă la o scară atât de mare şi cu sloganuri atât de feroce, ca şi când statul ar fi declarat război unei ţări paşnice împotriva voinţei poporului ucrainean. Reacţia lor nu rezistă unei analize umane normale. Nu încape îndoială că în spate există provocatori.”

 

Iarăşi va semna…

 

mikolaazarov

Mikola Azarov

 

Mikola Azarov, premierul Ucrainei, a anunţat joi că ţara sa va semna “în curând” Acordul de Asociere cu UE, însă nu a dat un termen limită.

“Vrăjeală” – acesta ar fi cuvântul pe care l-a sugerat liderul opoziţiei, Vitali Klitschko, într-un interviu pentru televiziunea germană ARD.

Klitschko:

Preşedintele nostru a promis că va semna Acordul de nenumărate ori în ultimii trei ani.”

 

Ianukovici şi amnistia

 

viktorianukovici

Viktor Ianukovici

 

Panicat probabil de posibilitatea unui pierderi totale a suportului popular şi dorind, cumva, să-i oblige pe manifestanţi la o cale de compromis, Viktor Ianukovici şi-a declarat vineri intenţia de le oferi amnistie tuturor persoanelor care au fost reţinute în timpul protestelor şi se confruntă cu acuzaţii penale.

 

UE începe să joace dur

 

southstream

Cel puţin aceasta este opinia unei părţi a presei germane.

De pildă, DER SPIEGEL consideră că în urma eşecului de politică “soft power” înregistrat de Uniunea Europeană la Vilnius, se pare că liderii europeni adoptă o poziţie mai “robustă” a combinaţiei ameninţări-stimulente în jocul geostrategic cu Rusia.

DER SPIEGEL:

Comisarul european pentru Extindere Stefan Füle a reacţionat rapid la schimbarea de dispoziţie a guvernului ucrainean, promiţând ţării ajutor pentru implementarea Acordului de Asociere dacă Kievul va demonstra o reală disponibilitate pentru a semna.

UE va sprijini, de asemenea, Ucraina şi în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional pentru o nouă linie de credit, obiectiv pe care Kievul a eşuat în a-l realiza în ultimele luni.”

Însă nu aici pare a fi frontul principal al contrelor geostrategice dintre UE şi Rusia, ci în domeniul energetic. După cum s-au conturat în ultimele săptămâni mutările Comisie Europene, conducta South Stream pare a fi “călcâiul lui Ahile” pe care UE îl ia în considerare.

CE declara săptămâna trecută că acordurile bilaterale pentru construcţia gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, încalcă legislaţia UE şi trebuie renegociate de la zero.

Klaus Borchert, director pentru pieţele energiei la Comisia Europeană în Parlamentul European, relata EuroActiv.com, citat de Mediafax:

Comisia a analizat acordurile interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste acorduri nu respectă legislaţia Uniunii Europene.”

Borchert a arătat că trebuie să se spună acestor state că au obligaţia, fie în cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunităţii pentru Energie, să ceară renegocierea cu Rusia, astfel încât acordurile interguvernamentale să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene.

La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang înalt, între care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, şi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic.

Borchert a explicat că dacă aceste negocieri nu vor fi încheiate cu succes, atunci aceste ţări vor fi nevoite să denunţe acordurile cu Rusia.

El a explicat că Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care i-a explicat situaţia, cerându-i să analizeze “pozitiv” posibilitatea renegocierii acordurilor cu ţările respective.

Ţările semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, state membre UE, precum şi Serbia, membră a Comunităţii Energiei, un acord internaţional susţinut de UE care include ţări foste comuniste din Europa de Est.

Borchert a insistat:

Ce pot spune este că acordurile interguvernamentale nu vor forma baza construcţiei sau operării South Stream. Pentru că dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri.”

Oficialul Comisiei a menţionat cel puţin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale.

Prima problemă este legislaţia UE care prevede separarea activităţilor de producţie de cele de transport al energiei, astfel încât Gazprom, producător şi furnizor de gaze, nu poate să deţină simultan capacitate de producţie şi reţeaua de distribuţie.

În al doilea rând, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terţi la conductă, astfel încât Gazprom să nu aibă dreptul exclusiv al livrărilor.

În al treilea rând trebuie modificată structura tarifelor, a arătat oficialul european.

Borchert a repetat:

Este posibil ca proiectul de construcţie a South Stream şi de operare a acestuia să respecte aceste reguli. Nu ştiu, nu ştiu încă.”

El a avertizat că în evenutalitatea în care negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerinţele UE va dura.

Borchert:

Nu luni, poate doi ani, înainte să ajungem acolo.”

Oficialul CE a arătat însă că nu sunt excluse excepţiile de la obligaţiile de separare a producţiei de energie de distribuţie. O astfel de oportunitate va apărea doar atunci când capacităţile de gaze vor începe să fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adăugând că un astfel de moment poate apărea doar într-un viitor îndepărtat.

Borchert:

Nu va fi o sarcină uşoară. Este nevoie de multă înţelegere reciprocă, poate de unele idei noi, care nu sunt încă discutate. Dar trebuie să spun cu toată deschiderea şi francheţea că South Stream nu va opera pe teritoriul UE dacă nu respectă legislaţia în domeniul energiei.”

Întrebat de EurActiv când a anunţat Comisia statele implicate, Borchert a explicat că au avut loc mai multe etape.

Astfel, executivul UE le-a cerut să trimită la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat şi un reprezentant al Gazprom, iar ţările semnatare cunosc de atunci situaţia.

Borchert:

Sunt pe deplin informaţi despre ceea ce am spus astăzi.”

Anunţul Comisiei va pune într-o situaţie dificilă cel puţin două state care ar urma să fie tranzitate de South Stream.

Astfel, Bulgaria, care s-a alăturat South Stream în aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, în satul Rasovo din apropierea graniţei cu Serbia.

Serbia a făcut acelaşi lucru pe 24 noiembrie, în satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele ţări ar fi ştiut, potrivit unor informaţii, că promovează un proiect ale cărui acorduri nu respectă legislaţia UE.

Întrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus că primul pas este ca ţările UE implicate să ceară redeschiderea acordurilor cu Rusia.

Borchert a arătat că Executivul UE speră ca autorităţile de la Moscova să privească la acest lucru pozitiv.

Rusia nu pare să aibă însă intenţia să facă acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat că “nimic poate împiedica construcţia South Stream”.

Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conductă să fie construită, iar apoi să i se ceară o soluţie pentru operarea acesteia.

Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus că Rusia nu acceptă ca regulile UE să fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se află doar pe teritoriul Uniunii Europene.

El a adăugat că legislaţia UE nu poate prevala în relaţiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislaţia internaţională. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream prevalează altor norme legale, a arătat Iankovski.

Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.

Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).

Nici Rusia nu stă degeaba…

rusia

Reprezentanţii Uniunii Vamale, replica comunitară a Rusiei la UE, poartă în prezent discuţii pentru crearea unei zone de liber-schimb cu Noua Zeelandă şi cu alte câteva ţări europene non-UE.

Serghei Lavrov, sâmbătă, într-un interviu pentru Rossiya 24 TV, citat de RIA NOVOSTI:

Discuţiile despre crearea unei zone de liber-schimb între Rusia şi Vietnam deja au început. Şi în acelaşi timp în care discutăm cu Vietnam, avem în curs de desfăşurare şi tratative pentru crearea unei zone de liber-schimb între Uniunea Vamală şi Noua Zeelandă şi, totodată, între Uniunea Vamală şi Asociaţia Europeană de Liber-Schimb, care include acele ţări vest-europene care nu sunt membre UE.”

Posted by on December 14, 2013. Filed under headlines,POLITICA,Ştiri. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry