Ucraina, o nouă Bielorusie? Sunt posibile o Ucraină-a-spaţiului-european şi o Ucraină-a-Rusiei? Putin şi Merkel par a crede că nu e utopic!

COPERTAdeadEND

Pentru Uniunea Europeană, Summitul de la Vilnius (28 – 29 noiembrie) va simboliza parafarea unui duş rece în plină figură în ceea ce priveşte jocul geostrategic din imediata apropiere a Rusiei. Pierderea Ucrainei ar trebui să-i indice Uniunii că a cântărit cam stupid nu doar importanţa ţării conduse de Ianukovici pentru Rusia, ci şi „instabilităţile” animalului politic din Ianukovici, atunci când a gândit că ar avea şanse mari să nu se izbească de un impozant semn pe care scrie ROUTE BARRÉE.

Refuzul Kievului de a promulga proiectele de lege care ar fi permis transferul opozantei încarcerate, fostul premier Iulia Timoşenko, pentru a beneficia de îngrijiri medicale – în speţă, principala condiţie impusă de UE pentru semnarea Acordului de asociere – a provocat o undă seismico-cinică în presa ucraineană şi în cea europeană. Imediat după decizia Parlamentului ucrainean, site-ul generalist Ukrainska Pravda titra: “Viktor Ianukovici sau sfârşitul unui vis”, iar la Varşovia, cotidianul condus de Adam Michnick, Gazeta Wyborcza, concluziona într-un editorial:

Răsturnând masa pe care ar fi fost semnat acordul de asociere, guvernul ucrainean a confirmat opinia acelor politicieni europeni care au susţinut că Ianukovici joacă Europa pe degete, încercând să obţină o mai bună afacere din partea Rusiei. Şi nimeni cu adevărat serios nu va mai sta de vorbă, nu va mai coopera cu un astfel de politician. Preşedintele ucrainean a devenit un apropiat, foarte periculos, al unor politicieni asemeni [preşedintelui Bielorusiei], Alexander Lukaşenko, şi a adus şi Ucraina foarte aproape de optica unor ţări ca Bielorusia. Dar speranţa moare ultima. În timpul unei vizite în Austria, Ianukovici a declarat că Ucraina nu se va abate de la cursul UE. [...] Deci, nu totul este încă pierdut? Vom vedea şi astăzi o altă răsturnare de situaţie? Cine ştie, în ultimii ani de evoluţie din Ucraina am avut parte de surprize şi mai mari.”

SME, un cotidian din Bratislava, nota că diplomaţii europeni au primit “o mare lecţie” , în sensul că le-a fost zdruncinat din temelii “optimismul lor nefondat” privind soluţionarea acestei probleme.

Le Soir, citată de presseurop.eu:

Lituanienii, care asigură preşedinţia rotativă a UE până la sfârşitul anului, văd astfel prăbuşindu-se visul lor de a vedea terminându-se semestrul cu un succes înregistrat la Vilnius. [...] Argumentele puternice, strălucitoare şi împleticite ale Moscovei au câştigat partida.”

În tot acest timp, proteste. Proteste masive. Cele mai mari de după Revoluţia Portocalie din 2004. Între 50.000 şi 100.000 de persoane au manifestat în ultimele zile împotriva deciziei autorităţilor de la Kiev de a întoarce spatele Uniunii Europene. Luni, câteva sute de protestatari au pichetat clădirea Guvernului. Potrivit unui reporter RIA NOVOSTI, ca şi în celelalte zile de proteste post-21 noiembrie, poliţia a folosit din nou gaze de lacrimogene şi lovituri de bastoane. În semn de ripostă, diverse obiecte au săgetat aerul, peste baricadele improvizate, dinspre manifestanţi în direcţia forţelor de ordine.

 

Declaraţia lui Azarov

 

Primul-ministru al Ucrainei, Mykola Azarov, a declarat pentru Channel One Russia că ajutorul de 1 miliard de euro, pe care UE l-a oferit Ucrainei pentru a-şi îmbunătăţi sectorul industrial în vederea acord de liber-schimb, nu este nimic mai mult decât un gest minor de a „ajuta un cerşetor”, informează RIA NOVOSTI.

 

Vocea Rusiei: „Putin şi Merkel vor decide soarta Ucrainei?”

Ştire, luni, pe Vocea Rusiei:

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, vor dezbate soarta viitoare a Ucrainei, fără a invita la discuţii Kievul oficial şi Bruxelles-ul.

Scopul lor este împărţirea sferei de influenţă în Europa de Est, scrie mass-media ucraineană, comentând întâlnirea, care urmează să aibă loc între cei doi oficiali.

Potrivit unor analişti, Putin şi Merkel intenţionează să examineze o variantă de compromis, care să prevadă atragerea Ucrainei atât în spaţiul european, cât şi în sfera de influenţă a Rusiei, ţinându-se astfel cont de interesele ambilor jucători.

Anterior, Angela Merkel a vorbit despre intenţia de a examina cu Vladimir Putin integrarea Ucrainei în UE şi perspectivele relaţiilor cu Uniunea Vamală (Rusia, Belarus şi Kazahstan).”

Să recapitulăm…

 

 Panorama alegerii pe care Ucraina trebuia să o facă arată, pe scurt, astfel: UE le promite protecţie producătorilor ucrainieni (Mykola Azarov, premierul Ucrainei, declara triumfalist în urmă cu ceva timp: „Conform acordului, liberalizarea comerțului acoperă peste 97% din liniile tarifare sau peste 95% din volumul comerțului bilateral. Rata medie a taxei pentru bunuri din UE va fi redusă de două ori – de la 4.95 la 2.45%. Rata medie a taxei Uniunii Europene pentru mărfurile ucrainene va fi diminuată de 15 ori, de la 7,6 la 0.5%, aproape de zero” – deşi analiştii sunt de părere că UE va lua din mărfurile ucrainiene atât cât îi trebuie…), în timp ce Rusia îi indică, nu fără promisiuni investiţionale ademenitoare în schimbul întoarcerii spatelui Uniunii Europene, că odată decuplată de la privilegiile comerciale pe care i le-a pus la dispoziţie, economia sa nu va putea face faţă schimbărilor structurale impuse de UE şi că va intra rapid într-o avarie distructivă. O ipoteză de altfel împărtăşită de o largă majoritate a industriaşilor şi antreprenorilor ucrainieni, care, potrivit Ukrainska Pravda, sunt „foarte îngrijoraţi de situaţia schimburilor comerciale cu Rusia”.

Rusia este dispusă să investească sume de ordinul miliardelor de dolari în proiecte a căror ţintă va fi diversificarea economiei naţionale ucrainiene. Într-un interviu acordat revistei Expert, consilierul preşedintelui Vladimir Putin, Serghei Glazev, a trasat liniile de forţă ale planului investiţional gândit de Moscova:

Avem planuri de a lansa, în domeniul nuclear, o producţie puternică bazată pe un ciclu de combustibil închis pentru energie nucleară. Ţara va fi capabilă să producă barele de combustibil pentru centralele sale nucleare folosind tehnologii ruseşti.”

De asemenea, Glazev mai precizează în interviu că există planuri de lansare a unei cooperări între cele două state în domeniul spaţial şi în sectorul aviaţiei, adăugând că Rusia şi Ucraina ar putea produce la comun avioane Antonov (An-124, An-140 şi An-148).  Ce-i drept, o schimbare totală a plăcii, o îmblânzire a discursului oficial rus care tuna şi fulgera astă vară, ameninţând din toate poziţiile Ucraina cu aruncarea în hăul falimentului economic şi cu sistarea gazului pe durata iernii.

La 11-12 miliarde dolari evalua, în august, Glazev, într-un alt interviu, acordat ziarului Kommersant-Ukraina, avantajele potenţiale pe care Ucraina le-ar putea avea dacă renunţă la asocierea cu Uniunea Europeană şi dacă va adera la Uniunea Economică Eurasiatică. În această sumă ar intra economiile la gaz, lichidarea barierelor protecţioniste în comerţul bilateral şi desfiinţarea tarifelor vamale.

Uniunea Vamală (UV) şi Spaţiul Economic Unic (SEU) sunt două structuri pe care Rusia le creează cu Belarus şi Kazahstan. La 1 ianuarie 2015, pe baza UV şi SEU va lua fiinţă Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) – o comunitate care, în intenţia Kremlunului, se vrea după modelul UE. Moscova doreşte ca în ea să intre şi Kievul. Acordul de asociere cu UE prevede, între altele, crearea zonei de liber comerţ, a cărui consecinţă va fi desfiinţarea tarifelor vamale la 99% din mărfuri în comerţul ucraineano-Uniune. Glazev a menţionat că, în cazul asocierii cu UE, Ucraina nu va putea conta nici măcar pe statutul de observator în UV, SEU şi UEE, acordul între Kiev şi Bruxelles este “asimetric”, pentru că “Uniunea Europeană va obţine tot, iar Ucraina numai ce UE va consida necesar”. Funcţionarul de la Kremlin spunea în interviu că “pe măsură ce Kievul va desfiinţa taxa vamală la importul din Uniunea Europeană, Uniunea Vamală va introduce tarifele sale vamale la mărfurile din Ucraina”.

Mykola Azarov, la mijlocul lunii noiembrie 2013:

Pentru orice persoană este clar că sarcina numărul unu a economiei naţionale este normalizarea relaţiilor cu Rusia.”

Motivul? Premierul Azarov sublinia că Ucraina trebuie să intre într-o relaţie de normalitate cu Moscova deoarece nimeni nu oferă o alternativă Ucrainei în schimbul pieţei ruse. Azarov a mai spus că, la întâlnirile pe care le-au avut, Viktor Ianukovici şi Vladimir Putin ar fi picat de acord în privinţa dezgheţului comercial dintre cele două state. Cât priveşte chestiunea tranzitului de gaze spre Europa, Azarov a dat asigurări că ţara sa a plătit Gazpromului datoria pe luna octombrie, ca replică adusă declaraţiei ministrului Energiei de la Kiev, care a spus că Naftogaz nu va cumpăra gaz rusesc până la sfârşitul anului, pentru că ţara nu are nevoie de noi datorii şi există suficiente rezerve.

Deputatul Iuri Luţenko, pe pagina sa de Facebook, citat de ziarul Adevărul, la mijlocul lunii noiembrie 2013, despre Ianukovici şi “jocul regionalilor” în problema Timoşenko:

Ianukovici s-a speriat de ameninţarea Kremlinului de a înainta un alt candidat pro-rus la preşedinţie, că va a organiza o revoltă a nomenclaturii şi alegătorilor Partidului Regiunilor şi Partidului Comunist. Desigur, asupra schimbării cursului preşedintelui ucrainean, care a adus ţara în pragul falimentului, a influenţat şi turta dulce sub forma unui credit al Gazprom-ului în loc de FMI şi prima personală în valoarea <<ieftinirii gazului>>”(…)

Jocul regionalilor în problema Timoşenko este pur şi simplu o încercare a camarilei de guvernămînt de a provoca opoziţia să renunţe la variantele tot mai obscene de eliberare a acesteia. Totodată toţi sunt conştienţi de faptul că, fără plecarea Iuliei Timoşenko la tratament, acordul cu UE este imposibil.”

Desigur, se vorbeşte despre o îngheţare temporară a relaţiilor dintre UE şi Ucraina, dar cei care vorbesc despre asta o fac în declaraţii cu senzaţia unei îngheţări veşnice.

Posted by on November 25, 2013. Filed under ECONOMIE,headlines,POLITICA,Ştiri. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry